Ciprian Muscă, președinte ASFOR, a declarat la PRO TV că blocajul din Strâmtoarea Ormuz amenință exportul a aproape 100.000 mc de cherestea română, în valoare de circa 30 de milioane de euro. Criza afectează grav fabricile din zonele montane și mii de locuri de muncă din industria lemnului.
Ieri, în Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat
Criza din Strâmtoarea Hormuz scumpește logistica lemnului cu 40%, blocând exporturile din Vrancea și Neamț. ASFOR avertizează că stabilitatea celor 3,5% din PIB depinde de o strategie națională urgentă. Soluțiile propuse: utilizarea lemnului în construcții publice, independență energetică prin biomasă și o diplomație economică activă pentru a proteja industria forestieră românească.
La summitul COLI de la Viena, industria europeană a lemnului a cerut politici coerente pentru o bioeconomie competitivă. Comisarul Roswall a confirmat: lemnul este pilon strategic european. România, cu cele mai mari păduri virgine din UE, trebuie să devină actor activ în aceste dezbateri, nu spectator. ASFOR susține această direcție fără rezerve.
România își consolidează poziția externă prin trei piloni strategici: ancora europeană — relația cu Bruxelles și Berlin, pragmatismul transatlantic — adaptarea la noile dinamici din SUA, și linii roșii clare — excluderea extremismului din orice parteneriat de guvernare. Mesajul central: viitorul se construiește prin predictibilitate, reforme și consecvență, nu prin improvizație politică.
România pe Tabla de Șah: Stabilitate prin Parteneriate și Linii Clare Read More »
Articolul analizează contextul global al industriei forestiere în 2026, subliniind declinul Rusiei și potențialul Europei de Est. Ciprian Muscă pledează pentru modelul finlandez de predictibilitate și management activ, criticând birocrația românească. Concluzia este că utilizarea sustenabilă a lemnului este vitală pentru economia verde, securitatea regională și reconstrucția Ucrainei.
La Conferința Central Europeană a Biomasei, desfășurată săptămâna trecută la Graz, am descoperit cum arată o politică publică eficientă pentru încălzirea locuințelor. Austria oferă familiilor subvenții de 100% pentru înlocuirea sobelor vechi cu sisteme moderne pe biomasă. Fără cofinanțare, fără birocrație excesivă. Statul a înțeles că un cetățean cu venituri reduse nu are bani de
Lecția de la Graz: Cum poate România să rezolve sărăcia energetică după modelul austriac Read More »
Europa ignoră „carbonul invizibil”: emisiile evitate când înlocuim betonul cu lemn. Această eroare de calcul penalizează România, deși standardul ISO 13391 ne validează poziția. Paradoxal, intern ne sabotăm taxând pădurile tinere. Soluția? Trecerea urgentă de la simplă conservare la o industrie a produselor durabile care stochează carbonul real.
Bulgaria a adoptat oficial euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea membru al zonei. Spre deosebire de Grecia anilor 2000, vecinii intră pregătiți fiscal, după ani de disciplină. Această mutare istorică izolează monetar România în Balcani, oferindu-ne o lecție clară despre curaj politic și stabilitate economică la doar un pas distanță.
Adio, Leva! Bun venit, Euro! O lecție de curaj de la sud de Dunăre Read More »
Avem de ales: o pădure abandonată sau una care susține 3,5% din PIB. Pentru 2026, propun 4 priorități clare: Rabla pentru sobe, infrastructură critică, tehnologizare și 30% lemn în construcții. Este momentul „Reconstrucției Inteligente”, al deblocării amenajamentelor și al digitalizării reale pentru un sector forestier sustenabil.
ASFOR – Cele 4 Linii Roșii sau cum reconstruim inteligent sectorul forestier în 2026 Read More »
