La Oituz, pe 17 aprilie 2026, am participat la primul proiect-pilot prin care silvicultura românească renunță la ciocanul silvic în favoarea scanerului LiDAR și a tehnologiei 3D. Ordinul nr. 396/2026 al MMAP deschide drumul. Urmează Aradul și Prahova. Începe era preciziei digitale forestiere.
Adio, ciocan silvic. Notă despre o zi în care pădurea a trecut pragul Read More »
Recent, am încheiat simbolic „Luna Pădurii” 2026 cu un proiect care mi-a mers la suflet: „Pădurea Copiilor”. Am fost în Poiana Stampei, Dorna Candrenilor și Șarul Dornei, alături de rangerii Parcului Național Călimani, pentru a planta ultimii puieți dintr-o serie de peste 1.000, distribuiți în 9 școli din Carpații Orientali. Dar, așa cum le-am spus
Lecția Laricelui: Dincolo de cifre, construim caractere Read More »
Ciprian Muscă, președinte ASFOR, a declarat la PRO TV că blocajul din Strâmtoarea Ormuz amenință exportul a aproape 100.000 mc de cherestea română, în valoare de circa 30 de milioane de euro. Criza afectează grav fabricile din zonele montane și mii de locuri de muncă din industria lemnului.
Ciprian Muscă propune transformarea pădurii în infrastructură critică și scut social împotriva sărăciei energetice. Președintele ASFOR susține managementul activ ca soluție climatică și cere implementarea urgentă a programelor „Motorina Forestieră”, „Rabla pentru Sobe” și a cotei de 20% lemn în construcții publice, pentru a garanta suveranitatea economică a României.
Ieri, în Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat
Sectorul forestier se confruntă cu o „policriză” complexă, definită prin suprapunerea crizelor climatice, sanitare și economice. Se propune tranziția către o bioeconomie inteligentă, bazată pe „gestiune agilă” și valorificarea strategică a biomasei. Succesul depinde de echilibrarea producției cu biodiversitatea și de colaborarea directă între cercetători și practicieni.
Criza din Strâmtoarea Hormuz scumpește logistica lemnului cu 40%, blocând exporturile din Vrancea și Neamț. ASFOR avertizează că stabilitatea celor 3,5% din PIB depinde de o strategie națională urgentă. Soluțiile propuse: utilizarea lemnului în construcții publice, independență energetică prin biomasă și o diplomație economică activă pentru a proteja industria forestieră românească.
Am fost desemnat observator independent la selecția directorului general al Romsilva – o premieră națională. Rolul meu este să verific respectarea procedurii de concurs, nu să influențez rezultatul. Când transparența deranjează unii și suntem numiți „vuvuzele”, înseamnă că suntem exact acolo unde trebuia să fim.
La 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, gorunul trebuie celebrat ca fundament al geniului său. Mai mult decât un simbol ecologic, lemnul a oferit suportul fizic pentru creațiile sale revoluționare. Fără pădurile natale, sculptorul n-ar fi definit infinitul, rămânând doar un alt artist în piatră la Paris.
Articolul analizează contextul global al industriei forestiere în 2026, subliniind declinul Rusiei și potențialul Europei de Est. Ciprian Muscă pledează pentru modelul finlandez de predictibilitate și management activ, criticând birocrația românească. Concluzia este că utilizarea sustenabilă a lemnului este vitală pentru economia verde, securitatea regională și reconstrucția Ucrainei.
