În cadrul emisiunii Știrile PRO TV din 2 aprilie 2026, am atras atenția asupra efectelor imediate și severe pe care criza din Strâmtoarea Ormuz le are asupra sectorului forestier românesc.
Exportul de cherestea către piețele din Orientul Mijlociu (în special statele din Golf) se realizează în mod tradițional prin această rută maritimă vitală. Din cauza blocajului generat de escaladarea conflictului din regiune, o cantitate importantă de marfă românească riscă să rămână blocată sau să fie afectată drastic.
„Exportul se face prin Strâmtoarea Ormuz. Blocajul pe care îl avem acolo înseamnă aproape oprirea de la export a unei cantităţi de aproape 100.000 de mc de cherestea, aproape 30 de milioane de euro.”
Această sumă reprezintă o lovitură semnificativă pentru multe companii din industria prelucrării lemnului, în special pentru fabricile din zonele montane care depind puternic de aceste piețe de export. Pe lângă oprirea sau întârzierea livrărilor, companiile se confruntă acum cu costuri logistice mult majorate din cauza rutei alternative pe la Capul Bunei Speranțe – întârzieri de săptămâni și creșteri de preț care erodează marjele deja strânse.
Criza din Ormuz se suprapune peste o altă problemă structurală a sectorului: costul ridicat al motorinei. Prețul carburantului a explodat din cauza tensiunilor geopolitice, iar operatorii forestieri continuă să plătească acciză integrală, spre deosebire de agricultură. Această discriminare fiscală face ca exploatarea și transportul lemnului să devină și mai puțin competitive într-un context economic deja dificil.
Ca Președinte al ASFOR, reafirm necesitatea ca sectorul pădure-lemn-mobilă să fie tratat ca ramură strategică națională. Printre măsurile urgente se numără:
- Introducerea Motorinei Forestiere (reducerea sau eliminarea accizei la motorina folosită în silvicultură, conform Directivei UE);
- Sprijin diplomatic real pentru menținerea și diversificarea piețelor de export;
- Promovarea utilizării lemnului în construcțiile publice și tranziția către produse cu valoare adăugată (CLT, bioeconomie).
Mii de locuri de muncă din zonele rurale și montane depind de viabilitatea acestui lanț valoric. Nu ne permitem să tratăm aceste riscuri cu superficialitate.