Ieri, în Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat în plan secund.
O viziune europeană, o realitate românească
Dialogul a fost unul de nivel înalt. Am ascultat viziunea Roxanei Mînzatu, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, care a subliniat miza socială uriașă: 13 milioane de lucrători în industria europeană care au nevoie de protecție și de politici juste. Este o cifră impresionantă care ne arată că industria nu înseamnă doar utilaje, ci oameni și comunități.
Totodată, Kerstin Jorna (Director General DG GROW) a vorbit despre securizarea lanțurilor de producție. Dar, în acest cadru dominat de cifre și strategii globale, am simțit nevoia să transmit un mesaj care ține de însăși identitatea noastră ca continent:
„Lemnul a construit Europa timp de milenii. Să îi permitem să construiască și Europa de mâine!”
Dincolo de birocrație: Lemnul ca soluție, nu ca problemă
Această declarație nu este doar o lecție de istorie, ci un apel la pragmatism. Timp de secole, structura de rezistență a Europei a fost lemnul. Astăzi, în plină criză climatică, avem în față singurul material care nu doar că nu poluează, ci stochează activ carbonul.
Am tras un semnal de alarmă asupra „autogolului” pe care Europa riscă să și-l dea prin reglementări precum EUDR. Dacă transformăm accesul la lemn într-un labirint birocratic imposibil pentru IMM-uri, nu salvăm mediul. Din contră, deschidem porțile importurilor din zone unde mediul nu contează, în timp ce producătorii noștri corecți, care folosesc sisteme digitale de trasabilitate precum SUMAL 2.0, sunt sufocați de hârțogărie.
Ce am cerut concret pentru ca lemnul să poată construi viitorul?
- Recunoașterea tehnologiei: Sistemele noastre de trasabilitate (precum SUMAL) să fie acceptate ca standard de conformitate, eliminând birocrația dublă.
- Viziune climatică: Includerea lemnului structural (CLT, Glulam) ca prioritate de investiție. Fiecare metru cub de lemn încorporat într-o clădire reține o tonă de dioxid de carbon.
- Un „Reflex IMM”: Orice lege nouă de la Bruxelles trebuie evaluată prin prisma impactului asupra micului antreprenor care ține satul românesc viu.
Privind spre 2050
Nu cerem privilegii. Cerem predictibilitate și respect pentru o resursă care a definit civilizația noastră. Pentru ca Europa să fie neutră climatic în 2050, are nevoie de soluții care funcționează de milenii, adaptate tehnologiei de azi.
Este timpul ca politicile de la Bruxelles să bată în același ritm cu realitatea din pădure și din fabrică.
Vă mulțumesc pentru că îmi sunteți alături,
