Pădurile României cresc, se îndesesc, acumulează capital natural — iar noi recoltăm sub 60% din creștere. Proiectul de Ordin privind Zonele Prioritare pentru Biodiversitate riscă să transforme acest succes într-eșec, prin reclasificarea silviculturii corecte ca old-growth. Cinci corecții tehnice pentru ca pădurea să rămână patrimoniu, nu muzeu.
Old-growth, T I, T II: anatomia unei confuzii cu efecte de un secol Read More »
La Oituz, pe 17 aprilie 2026, am participat la primul proiect-pilot prin care silvicultura românească renunță la ciocanul silvic în favoarea scanerului LiDAR și a tehnologiei 3D. Ordinul nr. 396/2026 al MMAP deschide drumul. Urmează Aradul și Prahova. Începe era preciziei digitale forestiere.
Adio, ciocan silvic. Notă despre o zi în care pădurea a trecut pragul Read More »
Ciprian Muscă propune transformarea pădurii în infrastructură critică și scut social împotriva sărăciei energetice. Președintele ASFOR susține managementul activ ca soluție climatică și cere implementarea urgentă a programelor „Motorina Forestieră”, „Rabla pentru Sobe” și a cotei de 20% lemn în construcții publice, pentru a garanta suveranitatea economică a României.
Ieri, în Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat
De Ziua Pădurilor, la Academia Română, ASFOR a lansat o strategie pentru bioeconomia națională. Dr. Ciprian Muscă a propus patru direcții: tranziție industrială spre CLT, folosirea lemnului în construcții publice, independență energetică prin programul „1 Sat – 1 MW” și eficiență prin „Rabla pentru sobe”, transformând pădurea în motor economic durabil.
Pădurile: Motorul suveranității economice a României. Viziunea ASFOR la Academia Română Read More »
Sectorul forestier se confruntă cu o „policriză” complexă, definită prin suprapunerea crizelor climatice, sanitare și economice. Se propune tranziția către o bioeconomie inteligentă, bazată pe „gestiune agilă” și valorificarea strategică a biomasei. Succesul depinde de echilibrarea producției cu biodiversitatea și de colaborarea directă între cercetători și practicieni.
Criza din Strâmtoarea Hormuz scumpește logistica lemnului cu 40%, blocând exporturile din Vrancea și Neamț. ASFOR avertizează că stabilitatea celor 3,5% din PIB depinde de o strategie națională urgentă. Soluțiile propuse: utilizarea lemnului în construcții publice, independență energetică prin biomasă și o diplomație economică activă pentru a proteja industria forestieră românească.
România ignoră biomasa reziduală, în timp ce satele se confruntă cu o criză energetică majoră. Dr. Ciprian Muscă propune valorificarea resturilor forestiere prin programe precum „1 MW la sat” și „Rabla pentru sobe”. Soluția? Transformarea deșeurilor în peleți și brichete pentru energie curată, eficientă și independentă, susținută activ de ASFOR.
Biomasa forestieră: Un răspuns românesc la o criză energetică Read More »
Am fost desemnat observator independent la selecția directorului general al Romsilva – o premieră națională. Rolul meu este să verific respectarea procedurii de concurs, nu să influențez rezultatul. Când transparența deranjează unii și suntem numiți „vuvuzele”, înseamnă că suntem exact acolo unde trebuia să fim.
Când o autoritate publică invită cetățenii să transmită informații despre candidații la conducerea Romsilva, nu practică delațiunea — practică transparența. Diferența dintre denunțul comunist și participarea civică nu este de grad, ci de natură: unul distrugea fără drept la apărare, cealaltă informează o decizie verificabilă. Tăcerea nu este virtute civică.
Romsilva, societatea civilă și fantasma delațiunii Read More »
