Getting ready for ZebraHack 4.0: code returns to the forest, from LiDAR to forest analytics
Abstract
Last December, ASFOR partnered with the Faculty of Automatic Control and Computers at Politehnica University of Bucharest on a hackathon where about 150 second-year students in 33 teams had eight hours to turn real SUMAL 2.0 data into working applications, correlating transport documents, GPS routes and volumes into maps, heatmaps and platforms. ASFOR and the faculty are now preparing ZebraHack 4.0. The stake is moving from estimating wood volumes, still based on tables from the 1960s, to precise measurement: mandatory measuring points, volumetric scanning, LiDAR and stereoscopic imaging. Ministry of Environment Order 396/2026 allows alternative tree-marking systems in pilot areas, the Oituz pilot showed how a point cloud can replace the forest hammer, and CTAS validation found the GeoSLAM system within an average +0.5 m³ of manual measurements. With the EU Deforestation Regulation applying from 30 December 2026, the fourth edition will bring challenges from LiDAR to forest analytics: densities, volumes, health and carbon potential.
Full text in Romanian Open the Romanian page →
Ne pregătim de ZebraHack 4.0: codul se întoarce în codru, cu surprize de la LiDAR la analiza pădurilor
În decembrie anul trecut, ASFOR a fost partener la un hackathon al Facultății de Automatică și Calculatoare din Politehnica București. Aproximativ 150 de studenți din anul II, împărțiți în 33 de echipe, au avut opt ore ca să transforme date reale din SUMAL 2.0 în aplicații funcționale. Am rămas de atunci cu o convingere: măsurarea lemnului este o problemă de inginerie care poate fi rezolvată, nu doar un subiect de dispută publică. Anul acesta ne întoarcem. ASFOR și facultatea pregătesc ZebraHack 4.0.
Ce au făcut 150 de studenți într-o singură zi
Studenții au corelat avize de însoțire, rute GPS și volume. La finalul zilei au prezentat hărți, heatmap-uri și platforme care funcționau. Echipa Git It Done a câștigat locul întâi, urmată de Hegemind și LoveLinux++. Rezultatele sunt publicate pe pagina facultății dedicată ZebraHack 3.0.
Pentru mine, mai important decât clasamentul a fost altceva. Studenți de la cursul de Tehnologii Web au înțeles într-o singură zi un lanț logistic forestier complex. Apoi au pus întrebările pe care noi, forestierii, le punem de ani de zile. De unde vine diferența dintre volumul estimat și cel transportat? Cine o verifică și cu ce instrument?
De ce măsurarea lemnului nu mai poate fi o estimare
Volumul de lemn se stabilește încă pe baza unor tabele construite în anii ’60. Diferențele dintre estimare și realitate produc suspiciune, iar suspiciunea se răsfrânge asupra întregului sector. Am numit această stare „dictatura estimării”. Ieșirea din ea se face prin măsurare precisă: puncte obligatorii de măsurare, scanare volumetrică, LiDAR și imagistică stereoscopică.
Între timp, sectorul a făcut pași concreți. Ordinul 396/2026 al Ministerului Mediului permite, în zone pilot, folosirea unor sisteme alternative de marcare a arborilor. Pilotul de la Oituz, realizat cu Tornator și Ocolul Silvic Privat Oituz, a arătat pe teren cum un nor de puncte reconstruiește fiecare arbore și poate înlocui ciocanul silvic. Validarea tehnologiilor de scanare de către CTAS a confirmat că măsurarea exactă nu mai este teorie. Sistemul GeoSLAM a avut o eroare medie de +0,5 mc față de măsurătorile manuale.
Calendarul este strâns din cauza regulamentului european. Regulamentul (UE) 2023/1115 (EUDR) se aplică de la 30 decembrie 2026 și cere geolocalizare și diligență bazate pe date solide, nu pe aproximări. Am scris recent despre legătura care lipsește între SUMAL și EUDR.
Ce aștept de la ZebraHack 4.0
Ediția a patra nu este o reluare. Primele ediții au pornit de la simulări, iar a treia a ajuns la prototipuri construite pe date SUMAL. Acum pregătim surprize care merg de la LiDAR la analiza pădurilor: densități, volume, stare de sănătate, potențial de carbon. Aștept instrumente care să ajute la inventarieri mai rapide, la verificarea transporturilor și la detectarea timpurie a problemelor.
Am și un motiv concret de încredere. Anul trecut, foști participanți au revenit cu un sistem de monitorizare a accesului vehiculelor în fondul forestier, bazat pe inteligență artificială. Acest lucru arată că hackathonul produce mai mult decât teme de laborator.
Pentru forestieri, ZebraHack este semnalul că nu suntem singuri în dorința de precizie. Pentru studenți, este ocazia de a aplica tehnologia pe o problemă națională. Am mai spus că operațiunile forestiere inteligente se construiesc cu oameni. O parte dintre acești oameni învață acum la Politehnică.
Detaliile despre dată și teme vor fi anunțate în curând. Până atunci, rețin miza: trecerea de la estimare la măsurarea lemnului, cu date pe care oricine le poate verifica.
