The carbon tax is postponed, but the compensation money is coming anyway. Why doesn't it reach the stoves?
Abstract
Romania's government will ask Brussels to postpone ETS2, the EU carbon price on heating and transport fuels, until 2030. By ASFOR's calculations, at 45–70 euros per tonne a gas-heated household would pay 450–700 lei more a year and diesel would rise by 0.55–0.85 lei per litre before VAT. Firewood is outside the scheme, so the roughly 3.5 million households heating with wood gain nothing from the delay. Meanwhile the Social Climate Fund, created alongside ETS2 to compensate vulnerable households, runs from 2026 to 2032 regardless, with 5 to 6 billion euros for Romania. A “Rabla” programme for efficient stoves was approved by Environment Minister Order 606/2025 in March 2025, but its launch was suspended in June 2025. Old stoves run at 20–25% efficiency; a new one would save a family at least 3 cubic metres of wood a winter, about 900 lei. The 50,000-stove, 500-million-lei pilot is under 2% of Romania's fund allocation and needs only a decision in Bucharest. The EU does not ban wood stoves, and a real replacement programme would be the best answer to that rumour.
Full text in Romanian Open the Romanian page →
Taxa pe carbon se amână, banii de compensație vin oricum. De ce nu ajung la sobe?
Guvernul a decis să ceară la Bruxelles amânarea până în 2030 a mecanismului ETS2, cunoscut drept taxa pe carbon pentru încălzire și carburanți. Decizia are logica ei și nu o contest. Mă interesează însă cine rămâne în afara ei, pentru că acolo se află aproape jumătate din țară.
Pe cine apără amânarea
ETS2 pune un preț pe emisiile din gaz, motorină, benzină și cărbune. După calculele pe care le-am făcut la ASFOR, la un preț de 45–70 de euro pe tona de carbon, o gospodărie încălzită cu gaz ar plăti în plus 450–700 de lei pe an. La pompă, litrul de motorină s-ar scumpi cu 0,55–0,85 lei, fără TVA.
Sunt bani reali pentru o familie cu venituri mici. Un guvern care încearcă să-i amâne își face datoria.
Lemnul de foc nu intră însă în acest mecanism. Aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne. Pentru ele, costul taxei ar fi fost zero, iar câștigul din amânare este tot zero.
Ce nu spune nimeni despre taxa pe carbon
Taxa pe carbon nu a venit singură. Uniunea Europeană a creat odată cu ea Fondul Social pentru Climă, gândit ca o compensație pentru gospodăriile vulnerabile energetic. Fondul finanțează eficiența energetică și încălzirea locuințelor.
Calendarele au fost despărțite. Taxa a fost împinsă la 2028 și ar putea ajunge la 2030. Fondul funcționează din 2026 până în 2032, indiferent de soarta taxei. României îi revin între 5 și 6 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, nota de plată a fost amânată, iar banii de compensație au sosit deja. Rămâne întrebarea ce facem cu ei.
Un program aprobat și ținut în sertar
Un răspuns există, și are număr de ordin. Programul Rabla pentru sobe a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 606/2025, publicat în Monitorul Oficial la 11 martie 2025. Primăriile din zona montană s-au înscris până la 11 aprilie 2025. În iunie 2025, lansarea programelor de finanțare a fost suspendată.
Au trecut de atunci peste 20 de luni. Statul a reușit performanța de a aproba un program și de a-l ține în sertar două ierni la rând.
Cine a intrat iarna într-o casă de munte știe ce înseamnă o sobă veche. Ministerul Mediului îi estimează randamentul la 20–25%, ceea ce înseamnă că trei sferturi din căldură ies pe coș. O sobă eficientă ar economisi unei familii cel puțin 3 metri cubi de lemn pe iarnă, adică aproximativ 900 de lei.
Etapa-pilot înseamnă 50.000 de sobe și 500 de milioane de lei. Suma reprezintă mai puțin de 2% din alocarea României din Fondul Social pentru Climă. Programul poate fi finanțat din acest fond, dacă este înscris în planul național. Pentru asta nu este nevoie de nicio negociere la Bruxelles. Este nevoie de o semnătură la București.
Nu, sobele nu se interzic
Mai este o temă care trebuie lămurită, pentru că revine în fiecare toamnă. Uniunea Europeană nu interzice sobele pe lemne. Reprezentanța Comisiei Europene în România a spus-o public la 5 martie 2025. Regulile europene privesc doar aparatele noi puse în vânzare, nu sobele din casele oamenilor.
Dezinformarea prinde pentru că oamenii nu au primit altceva în loc. Un program care le-ar pune în casă o sobă nouă, plătită în proporție de 70%, ar fi cel mai bun răspuns la zvonul că li se ia soba.
De ce pădurea lipsește din calcul
Ajung astfel la observația care mă privește direct. Sobele au rămas pe hârtie și pentru că, în Ministerul Mediului, pădurea este privită aproape exclusiv ca obiect al controlului. Avem trasabilitate, camere, sancțiuni și sisteme informatice. Controlul este necesar și l-am susținut de fiecare dată.
Silvicultura m-a învățat însă că o pădure nu se administrează doar numărând ce iese din ea. Se administrează și hotărând ce valoare produce lemnul după ce a plecat. Eficiența cu care este ars în 3,5 milioane de case face parte din această valoare.
România a cerut timp pentru taxă. Timpul l-a avut și pentru soluție. Până când programul pornește, amânarea rămâne o politică pentru jumătate de țară.
Editorial publicat și pe asfor.ro.