Ciprian Muscă propune transformarea pădurii în infrastructură critică și scut social împotriva sărăciei energetice. Președintele ASFOR susține managementul activ ca soluție climatică și cere implementarea urgentă a programelor „Motorina Forestieră”, „Rabla pentru Sobe” și a cotei de 20% lemn în construcții publice, pentru a garanta suveranitatea economică a României.
Ieri, în Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat
De Ziua Pădurilor, la Academia Română, ASFOR a lansat o strategie pentru bioeconomia națională. Dr. Ciprian Muscă a propus patru direcții: tranziție industrială spre CLT, folosirea lemnului în construcții publice, independență energetică prin programul „1 Sat – 1 MW” și eficiență prin „Rabla pentru sobe”, transformând pădurea în motor economic durabil.
Raportul OECD 2026 subliniază reziliența economiei românești, dar avertizează asupra deficitului bugetar. Administrația trebuie să accelereze digitalizarea și colectarea taxelor, în timp ce mediul privat se confruntă cu lipsa forței de muncă. Pentru cetățeni, stabilitatea depinde de reforme structurale în educație și investiții verzi, esențiale pentru o creștere sustenabilă.
România la „examenul” OECD: Între creștere robustă și buzunare strânse Citește mai mult »
ASFOR, Administrația Parcului Național Călimani și Primăria Poiana Stampei lansează concursul „Comorile Călimanilor – Povești pe lemn” (16 martie – 29 mai 2026). Elevii din patru județe sunt invitați să exploreze tradițiile montane prin artă pe lemn. Proiectul culminează cu o expoziție și premierea câștigătorilor de către ASFOR, celebrând legătura dintre comunitate și natură.
România 2026 traversează o transformare digitală radicală, devenind „Hiper-Plată”. Convergența dintre AI, PNRR și globalizare permite tinerilor să concureze global, depășind barierele geografice și birocratice. Acest „Moment Zero” cere o schimbare profundă de mentalitate: adaptare rapidă sau irelevanță istorică. Alegerea ne aparține, dar timpul presează.
Acest editorial pleacă de la un fapt simplu, aproape banal în aparență: două utilaje care lucrează pe aceeași coamă de deal românesc sunt tratate diferit de codul fiscal. Tractorul agricol beneficiază de o rambursare care reduce acciza la minimul european. Utilajul forestier plătește acciza integrală. Diferența se ridică, în 2026, la aproximativ 2,7 lei per
Sectorul forestier românesc se confruntă cu crize reale — sanitare, regulamentare, economice — dar unele energii instituționale sunt risipite pe supravegherea profilurilor de Facebook ale colegilor. Editorialul pledează pentru profesionalism, digitalizare și viziune strategică. Meseria de silvicultor este nobilă și merită mai mult decât episoadele comice de filaj digital.
Filaj de pădurar: cum se vede pădurea de pe Facebook Citește mai mult »
Sectorul forestier se confruntă cu o „policriză” complexă, definită prin suprapunerea crizelor climatice, sanitare și economice. Se propune tranziția către o bioeconomie inteligentă, bazată pe „gestiune agilă” și valorificarea strategică a biomasei. Succesul depinde de echilibrarea producției cu biodiversitatea și de colaborarea directă între cercetători și practicieni.
Criza din Strâmtoarea Hormuz scumpește logistica lemnului cu 40%, blocând exporturile din Vrancea și Neamț. ASFOR avertizează că stabilitatea celor 3,5% din PIB depinde de o strategie națională urgentă. Soluțiile propuse: utilizarea lemnului în construcții publice, independență energetică prin biomasă și o diplomație economică activă pentru a proteja industria forestieră românească.
