Refacerea naturii – o șansă pentru ca România să înlocuiască blocajele birocratice cu investiții și locuri de muncă Într-o perioadă în care pădurea este fie supraprotejată formal, fie exclusă din marile planuri de dezvoltare, Regulamentul european privind Refacerea Naturii (NRL) ne oferă ocazia de a gândi altfel viitorul. Am lansat un document strategic care propune
Refacerea naturii – o șansă pentru ca România să înlocuiască blocajele birocratice cu investiții și locuri de muncă
Într-o perioadă în care pădurea este fie supraprotejată formal, fie exclusă din marile planuri de dezvoltare, Regulamentul european privind Refacerea Naturii (NRL) ne oferă ocazia de a gândi altfel viitorul.
Am lansat un document strategic care propune o abordare clară: restaurăm pădurile degradate, dar le integrăm în bioeconomie, în industria națională și în viețile comunităților. Planul complet este disponibil pe www.asfor.ro.
Natura, nu ca povară, ci ca pilon al dezvoltării
În 2024, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul privind Refacerea Naturii (NRL) – primul act juridic comunitar care impune obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor degradate.
Până în 2030, statele membre trebuie să refacă cel puțin 30% dintre habitatele deteriorate, iar până în 2050, procentul trebuie să ajungă la 90%. Este o măsură ambițioasă, parte a Pactului Verde European, cu impact direct asupra agriculturii, pădurilor, apelor și zonelor umede.
Pentru România, nu este o constrângere. Este o șansă reală de a transforma pădurile degradate în motor economic pentru zonele montane și rurale.
Ce înseamnă asta concret?
- România are 6,9 milioane hectare de pădure (29% din teritoriu).
- Aproximativ 50% din suprafață se află în proprietate privată.
- Peste 50% dintre habitatele forestiere sunt degradate, conform raportării către Comisia Europeană.
În loc de interdicții formale, România are nevoie de restaurare strategică, conectată la dezvoltare și locuri de muncă.
Ce propune documentrul strategic
Am elaborat un Plan Național pentru Restaurarea Naturii care pleacă de la realitatea românească și include măsuri clare:
- restaurarea pădurilor naturale și a zonelor ripariene;
- stimulente financiare pentru reîmpăduriri și reconstrucții ecologice;
- sprijin real pentru micii proprietari și composesorate;
- integrarea fondurilor europene (PNRR, Fondul Social pentru Climă, LIFE, Horizon Europe);
- crearea de lanțuri valorice locale în jurul lemnului prelucrat sustenabil.
Restaurare + bioeconomie = dezvoltare
Refacerea naturii trebuie integrată în strategia industrială a României, prin:
- promovarea lemnului în construcții publice și locuințe eficiente energetic;
- susținerea producției de bioproduse, bioplastice, textile din fibră lemnoasă;
- modernizarea procesării prin tehnologie și digitalizare;
- conectarea pădurii la lanțuri economice circulare și sustenabile.
De la strategie la impact
Această abordare poate genera:
- zeci de mii de locuri de muncă în zonele montane și rurale;
- exporturi cu valoare adăugată;
- infrastructură economică durabilă bazată pe resursa regenerabilă a pădurii.
Este momentul să tratăm refacerea naturii nu ca pe o obligație impusă de Bruxelles, ci ca pe o șansă de reconstrucție națională. Pentru un viitor cu rădăcini sănătoase, avem nevoie de păduri funcționale și de politici curajoase, bazate pe realitate.
Citește Planul Național pentru Restaurarea Naturii 2026–2035:
Disponibil acum pe www.asfor.ro și pe www.ciprianmusca.ro
Publicat de: Ciprian-Dumitru Muscă, președinte ASFOR
Leave a Comment
Your email address will not be published. Required fields are marked with *