A voice for the environment
Ciprian Dumitru Muscă A voice for the environment — life sciences, economics and public policy, written from the field
· English abstract · full text in Romanian (2 min)

Nature restoration: a chance for Romania to replace bureaucratic deadlock with investment and jobs

Abstract

The EU Nature Restoration Regulation, adopted in 2024, requires member states to restore at least 30% of degraded habitats by 2030 and 90% by 2050. For Romania, with 6.9 million hectares of forest (29% of its territory), about half privately owned and over 50% of forest habitats reported as degraded, this is an opportunity rather than a constraint. ASFOR’s National Plan for Nature Restoration 2026–2035 proposes restoring natural and riparian forests, financial incentives for afforestation, support for small owners and commons, combining EU funds (PNRR, the Social Climate Fund, LIFE, Horizon Europe) and building local value chains around sustainably processed wood. Integrated into industrial strategy through wood construction and bio-based products, restoration could create tens of thousands of rural and mountain jobs and higher value-added exports.

Refacerea naturii – o șansă pentru ca România să înlocuiască blocajele birocratice cu investiții și locuri de muncă

Full text in Romanian Open the Romanian page →

Refacerea naturii – o șansă pentru ca România să înlocuiască blocajele birocratice cu investiții și locuri de muncă

Refacerea naturii – o șansă pentru ca România să înlocuiască blocajele birocratice cu investiții și locuri de muncă

Într-o perioadă în care pădurea este fie supraprotejată formal, fie exclusă din marile planuri de dezvoltare, Regulamentul european privind Refacerea Naturii (NRL) ne oferă ocazia de a gândi altfel viitorul.

Am lansat un document strategic care propune o abordare clară: restaurăm pădurile degradate, dar le integrăm în bioeconomie, în industria națională și în viețile comunităților. Planul complet este disponibil pe www.asfor.ro.

Natura, nu ca povară, ci ca pilon al dezvoltării

În 2024, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul privind Refacerea Naturii (NRL) – primul act juridic comunitar care impune obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor degradate.

Până în 2030, statele membre trebuie să refacă cel puțin 30% dintre habitatele deteriorate, iar până în 2050, procentul trebuie să ajungă la 90%. Este o măsură ambițioasă, parte a Pactului Verde European, cu impact direct asupra agriculturii, pădurilor, apelor și zonelor umede.

Pentru România, nu este o constrângere. Este o șansă reală de a transforma pădurile degradate în motor economic pentru zonele montane și rurale.

Ce înseamnă asta concret?

  • România are 6,9 milioane hectare de pădure (29% din teritoriu).
  • Aproximativ 50% din suprafață se află în proprietate privată.
  • Peste 50% dintre habitatele forestiere sunt degradate, conform raportării către Comisia Europeană.

În loc de interdicții formale, România are nevoie de restaurare strategică, conectată la dezvoltare și locuri de muncă.

Ce propune documentrul strategic

Am elaborat un Plan Național pentru Restaurarea Naturii care pleacă de la realitatea românească și include măsuri clare:

  • restaurarea pădurilor naturale și a zonelor ripariene;
  • stimulente financiare pentru reîmpăduriri și reconstrucții ecologice;
  • sprijin real pentru micii proprietari și composesorate;
  • integrarea fondurilor europene (PNRR, Fondul Social pentru Climă, LIFE, Horizon Europe);
  • crearea de lanțuri valorice locale în jurul lemnului prelucrat sustenabil.

Restaurare + bioeconomie = dezvoltare

Refacerea naturii trebuie integrată în strategia industrială a României, prin:

  • promovarea lemnului în construcții publice și locuințe eficiente energetic;
  • susținerea producției de bioproduse, bioplastice, textile din fibră lemnoasă;
  • modernizarea procesării prin tehnologie și digitalizare;
  • conectarea pădurii la lanțuri economice circulare și sustenabile.

De la strategie la impact

Această abordare poate genera:

  • zeci de mii de locuri de muncă în zonele montane și rurale;
  • exporturi cu valoare adăugată;
  • infrastructură economică durabilă bazată pe resursa regenerabilă a pădurii.

Este momentul să tratăm refacerea naturii nu ca pe o obligație impusă de Bruxelles, ci ca pe o șansă de reconstrucție națională. Pentru un viitor cu rădăcini sănătoase, avem nevoie de păduri funcționale și de politici curajoase, bazate pe realitate.

Citește Planul Național pentru Restaurarea Naturii 2026–2035:

Disponibil acum pe www.asfor.ro și pe www.ciprianmusca.ro

Publicat de: Ciprian-Dumitru Muscă, președinte ASFOR

Descarcă documentul (PDF): Plan National Restaurare Natura ASFOR Complet