În economia rurală a României anului 2026, suntem martorii unei anomalii care sfidează nu doar logica economică, ci și principiul echității europene. La recenta Conferință Națională a Forestierilor de la Miercurea Ciuc, am pus pe ecran o imagine care a devenit rapid simbolul luptei noastre: un buștean tăiat în două, unde logistica și combustibilul reprezintă aproape jumătate din prețul final al lemnului.
Mesajul a fost clar și primit cu unanimitate: discriminarea fiscală dintre agricultură și silvicultură trebuie să înceteze.
Analiza sectorului agricol: Un model de urmat, dar insuficient raportat la UE
Agricultura românească beneficiază, pe bună dreptate, de un sistem de sprijin pentru motorină. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, actualizată pentru realitățile curente, statul alocă în 2026 un buget de 620 milioane lei pentru reducerea accizei.
Mai mult, Ministerul Finanțelor discută trecerea la un sistem mult mai eficient: tichetele valorice. Fermierii vor putea achiziționa direct motorină fără accize și fără TVA, în limita a 78 litri/hectar, eliminând birocrația decontărilor ulterioare.
Totuși, dacă privim spre Europa, vedem că fermierul român este încă dezavantajat:
- Directiva UE 2003/96/CE permite un minim de doar 21 euro/1.000 litri pentru combustibilul utilizat în sectoarele primare.
- În timp ce România menține o acciză de bază ridicată, țări precum Bulgaria și Ungaria aplică direct minimul european, oferind fermierilor lor un avantaj competitiv uriaș.
- În Franța și Germania, sistemele de „motorină roșie” (marcată) asigură costuri cu până la 50% mai mici decât motorina de la pompă.
Silvicultura: „Cenușăreasa” lăsată să plătească acciză plină
Marea inechitate apare însă atunci când privim spre utilajele forestiere. Harvestere, forwardere și skidere lucrează în condiții mult mai grele decât un tractor în câmpie, exclusiv off-road, dar plătesc acciza integrală (peste 2.800 lei/1.000 litri).
În timp ce agricultura are „Picătura Verde” (subvenționată), silvicultura este sufocată de „Picătura Neagră”. Statul român ignoră faptul că aceeași Directivă Europeană care ajută agricultura (Art. 8 și 15) permite exact aceleași scutiri și pentru silvicultură.
Modelul European: Unde agricultura și silvicultura merg mână în mână
Spre deosebire de România, statele cu tradiție forestieră tratează cele două sectoare unitar:
- Finlanda și Suedia: Aplică taxe reduse pentru toate „mașinile mobile machinery”, incluzând explicit tractoarele forestiere și utilajele de exploatare.
- Germania și Franța: Oferă scheme de rambursare a accizei pentru tot ce înseamnă combustibil utilizat în dezvoltarea rurală, fără a discrimina între ogor și pădure.
- Belgia și Spania: Utilizează motorina marcată pentru ambele sectoare, recunoscând impactul identic asupra productivității rurale.
De ce este „Motorina Forestieră” o măsură de protecție socială?
Nu vorbim despre un privilegiu pentru firmele din domeniu, ci despre o barieră în calea scumpirilor. Logistica reprezintă 45-50% din prețul lemnului. O motorină ne-subvenționată înseamnă un cost operațional cu 25% mai mare, care se transferă direct în factura de încălzire a celor 3,5 milioane de gospodării din România care depind de lemnul de foc.
Costul estimat de ASFOR pentru această măsură este de aproximativ 80-135 milioane lei pe an. Este o fracțiune din bugetul agriculturii, dar cu un impact social masiv în zonele montane defavorizate.
Propunerea ASFOR: Memorandum către Guvern
Lansăm astăzi un apel ferm către Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Mediului. Solicităm:
- Extinderea schemei de ajutor de stat și pentru sectorul forestier, simultan cu cea agricolă, de la 1 iulie 2026.
- Egalitatea de tratament fiscal prin implementarea tichetelor valorice sau a motorinei marcate pentru utilajele off-road.
România nu mai poate funcționa cu două măsuri. Dacă utilajele muncesc în aceleași condiții grele pentru resursele vitale ale țării, atunci și tratamentul statului trebuie să fie unul egal. Echitatea pentru pădure înseamnă, de fapt, respect pentru români.