În contextul celei de-a III-a ediții a Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri, organizată pe 7 martie 2025 la Miercurea Ciuc, dezbaterea privind silvicultura durabilă și creditele de carbon este mai relevantă ca niciodată. Ne aflăm într-un moment important pentru politica europeană privind utilizarea terenurilor, schimbările de folosință a terenurilor și silvicultura (LULUCF), iar România are oportunitatea de a transforma provocările în avantaje competitive pentru sectorul forestier.

O realitate alarmantă la nivel european

Un studiu recent publicat în European Journal of Forest Research (Hyyrynen et al., 2023) subliniază faptul că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu vor atinge țintele LULUCF pentru perioada 2026-2030. În total, deficitul european este estimat la 298 Mt CO2-echivalent, cele mai mari probleme fiind înregistrate în țări precum Finlanda, Franța, Polonia, Spania și Germania. Acest decalaj crește an de an, iar soluțiile actuale, inclusiv mecanismele de comercializare a unităților de absorbție, sunt insuficiente.

Explicatie figură: Absorbțiile LULUCF și traiectoriile naționale ale obiectivelor liniare în perioada 2026–2030. Valorile pozitive indică faptul că absorbțiile nete cumulative sunt sub nivelul de referință sau sub traiectoriile obiectivelor (țările marcate cu portocaliu), iar valorile negative arată că absorbțiile nete cumulative depășesc nivelul de referință sau traiectoriile obiectivelor (țările marcate cu verde).

Unde se situează România?

Spre deosebire de multe state europene aflate în deficit, România are un potențial considerabil de a deveni un furnizor net de credite de carbon printr-o gestionare eficientă și sustenabilă a pădurilor. Datele arată că țara noastră se numără printre puținele state care ar putea avea un bilanț pozitiv în ceea ce privește absorbția de CO2 prin sectorul silvic. Această poziție oferă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea unui sistem național eficient de credite de carbon, care să sprijine atât sectorul forestier, cât și economia națională.

Rolul exploatării lemnului în menținerea sănătății pădurilor

Un aspect esențial în gestionarea sustenabilă a pădurilor este exploatarea controlată a lemnului. Pădurile absorb carbon pe parcursul vieții lor, însă, după o anumită vârstă, acestea încep să elibereze treptat carbonul stocat prin degradare naturală. Intervențiile silvice responsabile, cum ar fi recoltarea selectivă și regenerarea controlată, asigură menținerea stării de sănătate a pădurilor, creșterea capacității lor de absorbție a CO2 și reducerea riscurilor asociate degradării și incendiilor de pădure.

Construcțiile din lemn – o soluție sustenabilă pentru stocarea carbonului

Pe lângă beneficiile aduse printr-o silvicultură bine gestionată, utilizarea lemnului în construcții reprezintă o metodă eficientă de stocare a carbonului pe termen lung. Lemnul recoltat din păduri gestionate sustenabil și utilizat în construcții poate reține carbonul timp de decenii sau chiar secole, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon a sectorului construcțiilor. Promovarea utilizării lemnului în arhitectura modernă și în industria construcțiilor ar trebui să fie o direcție strategică pentru România, având în vedere atât resursele disponibile, cât și avantajele ecologice pe termen lung.

De la provocări la oportunități: direcții strategice pentru România

1. Valorificarea pădurilor ca resursă strategică pentru piața carbonului
   România poate dezvolta un cadru legislativ clar și predictibil care să faciliteze integrarea sectorului forestier în mecanismele de tranzacționare a carbonului. Un sistem de certificare recunoscut la nivel european ar putea transforma România într-un actor-cheie pe piața creditelor de carbon.
2. Investiții în silvicultură durabilă și reîmpădurire
   Creșterea suprafețelor împădurite și îmbunătățirea practicilor de gestionare a pădurilor vor contribui direct la creșterea absorbției de carbon. Este esențial ca statul să sprijine proprietarii de păduri prin scheme de subvenții și mecanisme de finanțare dedicate.
3. Parteneriate public-private pentru crearea unui sistem funcțional de credite de carbon
   Colaborarea între autorități, proprietarii de păduri și companiile private poate duce la implementarea unui sistem eficient și transparent de certificare și tranzacționare a unităților de absorbție.
4. Creșterea transparenței și digitalizarea monitorizării pădurilor
   Implementarea tehnologiilor moderne, precum teledetecția și inteligența artificială, va permite o gestionare mai eficientă a resurselor forestiere și o raportare clară a capacității de absorbție de CO2.

România – lider regional în gestionarea sustenabilă a pădurilor

În timp ce multe state europene se confruntă cu dificultăți majore în atingerea obiectivelor LULUCF, România are șansa unică de a deveni un lider regional în domeniul silviculturii sustenabile și al pieței carbonului. Prin adoptarea unor politici coerente și prin valorificarea inteligentă a resurselor sale forestiere, țara noastră poate nu doar să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, ci și să genereze beneficii economice semnificative pentru sectorul forestier.

În concluzie, tranziția către un model sustenabil de silvicultură nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate strategică. România trebuie să își asume un rol activ în modelarea viitorului politicii forestiere europene, punând în valoare avantajele sale naturale și promovând o economie bazată pe sustenabilitate și inovație.

Sursa: Hyyrynen, M., Ollikainen, M. & Seppälä, J. European forest sinks and climate targets: past trends, main drivers, and future forecasts. Eur J Forest Res 142, 1207–1224 (2023). https://doi.org/10.1007/s10342-023-01587-4

Editorial publicat pe www.asfor.ro