Pe 3 ianuarie 2025, Polonia a dat startul președinției rotative în cadrul Uniunii Europene, într-un moment marcat de tensiuni diplomatice cu Ungaria. Prim-ministrul Donald Tusk a subliniat importanța consolidării securității în Europa, în contextul provocărilor globale curente, inclusiv războiul din Ucraina și relațiile comerciale dificile cu marile puteri.

„Dacă Europa este neputincioasă, nu va supraviețui… Să facem tot ce ne stă în putință pentru a face Europa și Polonia puternice din nou”, a declarat Tusk într-o gală dedicată acestui eveniment.

În sprijinul Ucrainei, liderii europeni au reafirmat angajamentul de a susține țara în drumul spre o pace durabilă și justă. Anul acesta, Uniunea Europeană trebuie să continue să trateze apărarea ca o prioritate strategică.

Această președinție este un moment crucial pentru Polonia și pentru Uniunea Europeană, în fața provocărilor economice și politice. Să fim cu toții solidari în promovarea valorilor de libertate și securitate pe continentul nostru!

În cadrul acestei președinții, Polonia va organiza aproape 400 de consilii, întâlniri și conferințe cu participarea reprezentanților din 27 de țări. Spre deosebire de o percepție comună, acest rol nu îi conferă Poloniei autoritatea de a dicta acțiunile UE. În schimb, președinția are rolul de a modela agenda reuniunilor Consiliului, influențând prioritățile în această perioadă și stabilind tonul dinamicii generale de lucru a Consiliului.

Momentul președinției Poloniei este semnificativ, coincizând cu începutul unei noi perioade de finanțare a UE pentru anii 2025-2027. Polonia va prelua această funcție de la Ungaria, a cărei conducere a fost criticată pentru susținerea narațiunii rusești și pentru subminarea democrației.

Politica agricolă europeană – Green Deal-ului European „mai realist” și „simplificat”.

Pe măsură ce Polonia se pregătește să preia președinția Consiliului UE, prioritățile sale agricole iau contururi mai precise. Central în agenda Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se află securitatea alimentară, considerată la fel de crucială ca securitatea militară. Ministerul se concentrează pe păstrarea securității alimentare prin creșterea competitivității economice a agriculturii europene și menținerea capacității de producție, inclusiv în sectorul animalier, fiind totodată atent la alinierea acestuia cu obiectivele climatice.

Președinția Poloniei coincide cu primele etape ale negocierilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, oferind cadrul necesar pentru a modela dezbaterea asupra reformelor viitoare. Ministerul își propune să apere bugetul PAC împotriva presiunilor crescânde din partea cheltuielilor de apărare și a constrângerilor fiscale. Alte priorități includ adaptarea PAC la o eventuală extindere, gestionarea relațiilor comerciale cu Ucraina și abordarea provocărilor din competiția comercială internațională și standardele impuse.

Deși Ministerul recunoaște schimbările climatice ca o provocare majoră pentru agricultură, abordarea sa în acest sens rămâne neclară. Subsecretarul pentru afaceri europene, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, a subliniat nevoia ca președinția poloneză să „punteze diferența între agricultură și activismul climatic, cu un angajament pentru competitivitate și un cadru climatic practic.” Această afirmație contrazice declarațiile repetate ale reprezentanților Ministerului, care au solicitat o „revizuire profundă” a Green Deal-ului European, pentru a-l face „mai realist” și „simplificat”.

Energie și climă

Președinția Poloniei coincide cu noul mandat al Comisiei Europene sub conducerea Ursulei von der Leyen, care va continua implementarea reglementărilor ambițioase adoptate anterior, cu obiectivele Green Deal-ului în prim-plan. Totuși, se așteaptă și o abordare orientată către dialog, având în vedere preocupările europenilor cu privire la costul vieții. Pe lângă decarbonizare, Comisia Europenă intenționează să prioritizeze competitivitatea industriei europene printr-un Clean Industrial Deal, vizând creșterea investițiilor în tehnologiile verzi.

Președinția poloneză va lua, de asemenea, în considerare problema sprijinului echipamentelor și financiarelor pentru reconstrucția sectorului energetic deteriorat din Ucraina, cu accent pe apropierea iernii. În acest context, Polonia va ridica problema unei dimensiuni sociale a tranziției energetice, dezvoltând planuri climatice sociale pentru a asigura o previzibilitate mai mare a prețurilor și a proteja gospodăriile vulnerabile.

Politica Internațională și relațiile externe – contracararea dezinformării și influențelor externe maligne

În cadrul Summit-ului Grupului Arraiolos, președintele Andrzej Duda a prezentat prioritățile Poloniei pentru președinția sa din 2025 în domeniul politicii externe și de securitate, concentrându-se pe consolidarea cooperării transatlantice. În contextul incertitudinii legate de angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană, Polonia va sublinia importanța întăririi apărării estice a NATO prin inițiativa „East Shield”, vizând îmbunătățirea securității la frontieră și descurajarea acțiunilor ostile din partea Rusiei și Belarusului.

Polonia va prioritiza și extinderea UE, rămânând angajată în politica „ușilor deschise” pentru noi membri, în special în integrarea Ucrainei, Moldovei și Balcanilor de Vest. În acest sens, contracararea dezinformării și influențelor externe maligne va fi o preocupare centrală, împreună cu întărirea reședinței societății la aceste amenințări.

Președinția Poloniei în Consiliul UE din 2025 va fi structurată în jurul a șapte piloni cheie: relații externe, energie, economie, alimentație, climă, sănătate și informație, cu securitatea ca temă overarching. În agricultură, Polonia se va concentra pe securitatea alimentară și competitivitatea economică, influențând viitorul PAC și adoptând o abordare pragmatică vis-a-visul Green Deal. În politicile de energie și climă, Polonia va căuta un echilibru între decarbonizare și stabilitate economică, sprijinind sectorul energetic al Ucrainei și abordând costurile sociale ale tranziției energetice. Rămâne de văzut cum va naviga Polonia prin aceste obiective ambițioase pe parcursul președinției sale.

Care ar fi prioritățile Europei

1. Consolidarea Securității Europene: Prioritizarea securității naționale și colective, inclusiv întărirea capacităților de apărare și colaborarea în cadrul NATO.

2. Sprijin pentru Ucraina: Continuarea și extinderea asistenței economice și militare pentru Ucraina, asigurându-se că Europa rămâne unită în fața agresiunii.

3. Îmbunătățirea Relațiilor Comerciale: Abordarea problemelor legate de comerțul cu țări precum China și Rusia, cât și negocierea unor acorduri care să protejeze interesele europene.

4. Promovarea Uniunii Economice: Consolidarea economiei europene prin investiții în infrastructură, inovație și sustenabilitate, în special în domeniul energiei verzi.

5. Întărirea Valorilor Democratice: Promovarea statului de drept și a democrației în toate statele membre, în special în contextul tensiunilor dintre anumite țări membre ale UE.

6. Gestionarea Crizelor Migratorii: Elaborarea unor politici comune pentru gestionarea migrației și integrarea refugiaților, asigurându-se că drepturile persoanelor sunt respectate.

7. Dezvoltarea Coeziunii Sociale: Îmbunătățirea coeziunii între statele membre prin afaceri sociale, educație și sănătate, pentru a asigura că toți cetățenii UE se bucură de oportunități egale.

8. Promovarea Colaborării Regionale: Întărirea cooperării între statele din estul Europei pentru a aborda provocările comune și a consolida unitatea europeană.

Aceste obiective vizează nu doar consolidarea rolului Poloniei în UE, ci și promovarea unei Europe puternice și unite în fața provocărilor globale. Rămâne de văzut cum va naviga Polonia prin aceste obiective ambițioase pe parcursul președinției sale.