A voice for the environment
Ciprian Dumitru Muscă A voice for the environment — life sciences, economics and public policy, written from the field
· English abstract · full text in Romanian (2 min)

The forest sector’s voice at the UN: forests and wood as solutions for Europe’s future

Abstract

At the 20th session of the UN Forum on Forests (UNFF20) in New York, an event organised by FAO and ACSFI, the private sector advisory body on forestry, stressed public-private cooperation to achieve the Global Forest Goals. CEI-Bois and EOS, representing Europe’s wood industry, presented forests and wood as essential to a green, circular economy: wood stores carbon, has a low footprint, supports rural value and, through full use of processing residues, works as a circular model. Key priorities include green public procurement, building codes reflecting carbon storage in wood, off-site construction and sustainable renovation, and support for sustainable forest value chains. Romania, with its forest resource and woodworking tradition, has what it takes to become a key player in the European bioeconomy.

Ciprian Dumitru Muscă

Full text in Romanian Open the Romanian page →

Vocea sectorului forestier la ONU: pădurea și lemnul – soluții pentru viitorul Europei

La New York, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Forumului ONU pentru Păduri (UNFF20), vocea sectorului forestier european a fost prezentă și auzită. Evenimentul organizat de FAO și ACSFI (organismul consultativ al sectorului privat pentru silvicultură) a subliniat nevoia unei colaborări autentice între actorii publici și privați pentru realizarea Obiectivelor Globale privind Pădurile.

CEI-Bois și EOS – două organizații reprezentative pentru industria lemnului din Europa – au vorbit în numele unui sector cu o viziune clară: pădurile și lemnul sunt esențiale pentru o economie verde, circulară, bazată pe resurse regenerabile.

Lemnul este, astăzi, un răspuns concret și viabil la criza climatică, la nevoia de locuire sustenabilă și la obiectivul de a reduce dependența de materiale poluante. Este un material versatil, cu amprentă redusă de carbon, care contribuie la stocarea de carbon pe termen lung, la protejarea biodiversității și la generarea de valoare economică în zonele rurale.

În același timp, utilizarea inteligentă a resurselor – inclusiv valorificarea completă a resturilor rezultate din procesare – face din industria forestieră un model funcțional de economie circulară. Inovațiile tehnologice, materialele avansate și noile aplicații ale lemnului în construcții, ambalaje, textile și produse chimice bio-based sunt expresia unui sector ancorat în viitor.

Pentru ca acest potențial să fie valorificat, este nevoie de mai mult decât bune intenții. Este nevoie de politici publice coerente, de investiții susținute în cercetare și dezvoltare, de standardizare europeană inteligentă și de recunoașterea lemnului ca resursă strategică pentru tranziția verde.

Printre direcțiile-cheie aflate pe agenda europeană și reafirmate de CEI-Bois și EOS se numără:

  • consolidarea achizițiilor publice verzi;
  • actualizarea codurilor de construcție pentru a reflecta beneficiile stocării de carbon în lemn;
  • promovarea metodelor moderne de construcție off-site și renovare sustenabilă;
  • dezvoltarea bioeconomiei prin sprijin pentru lanțuri valorice forestiere durabile.

România, prin resursa sa forestieră, prin tradiția sa în prelucrarea lemnului și prin potențialul uman și tehnologic, are tot ce-i trebuie pentru a fi un actor-cheie în bioeconomia europeană. Trebuie doar să ne asumăm acest rol: cu viziune, cu investiții, cu politici inteligente și cu respect pentru pădure.

Sectorul forestier românesc este pregătit. Este activ, este responsabil și este deja parte din soluție. E momentul ca această contribuție să fie recunoscută, sprijinită și valorificată ca atare.

Privim pădurea și lemnul nu ca simple resurse, ci ca infrastructură naturală vitală pentru viitorul României și al Europei.

Iar dacă vrem o economie mai verde, mai competitivă și mai rezilientă, pădurea trebuie să fie în centrul deciziilor.

Editorial publicat pe www.asfor.ro