Smart forest operations are built with the people in the forest

Tehnologia face exploatarea forestieră mai sigură, mai precisă și mai responsabilă față de pădure, dar numai dacă e construită împreună cu oamenii care lucrează în pădure, nu peste ei. Acesta a fost mesajul pe care l-am dus, în numele ASFOR, la panelul „Future of Smart Forest Operations: Digitalization, Automation, and Sustainable Management” al Simpozionului Internațional de Inginerie și Tehnologii Forestiere FETEC 2026, la Brașov.

Am stat la aceeași masă cu Prof. Mauricio Acuna (University of the Sunshine Coast, Australia) și Prof. Sercan Gülci (Turcia), moderați de Dr. Zennure Uçar. Le mulțumesc organizatorilor de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania, în frunte cu Prof. Stelian Alexandru Borz, pentru invitație. Am venit să vorbesc din perspectiva drumului forestier, a platformei primare și a fabricii, nu din cea a laboratorului.

Digitalizarea nu e viitorul, e deja prezentul

Pentru sectorul forestier privat, digitalizarea nu mai este un subiect de discuție pentru anii care vin. Utilajele noastre își înregistrează munca. Fiecare camion cu lemn din România circulă cu un document digital. Clienții și regulile europene ne cer să dovedim originea fiecărui metru cub.

Paradoxul este că firmele produc azi foarte multe date, dar ele rămân închise în sisteme separate și ajung rar la cercetători. La rândul ei, cercetarea produce instrumente excelente care ajung rar la operator. Transformarea reală va veni atunci când aceste două fluxuri se vor întâlni: date comune, studii făcute împreună pe teren și rezultate traduse în decizii pe care un antreprenor forestier le poate aplica.

Trei condiții pentru operațiuni forestiere inteligente

Să se potrivească pădurilor noastre. Multe tehnologii sunt gândite pentru teren plat și plantații de rășinoase. În Carpați lucrăm pe pante mari, în arborete amestecate, cu o silvicultură apropiată de natură și adesea fără semnal de telefon. O tehnologie inteligentă trebuie să funcționeze acolo, nu doar pe terenul de probă.

Să fie proporționale. Cele mai multe firme forestiere sunt mici. Un sistem pe care îl suportă un operator mare poate scoate de pe piață o firmă de zece oameni. Orice inovație ar trebui verificată cu o singură întrebare: o poate folosi cel mai mic operator și își recuperează investiția?

Să servească oamenii. Automatizarea nu va înlocui muncitorul forestier. Îi va face munca mai sigură și mai precisă, dar numai dacă îl pregătim. În multe păduri de munte, dobârarea se face încă cu drujba. Tranziția digitală trebuie să ajungă și la omul acesta, nu doar în cabina harvesterului.

Ce aduc tehnologiile pentru o pădure gospodărită durabilă

Cuvântul-cheie este precizia. O planificare mai bună a traseelor de colectare reduce tasarea solului. Dobârarea și colectarea asistate reduc vătămările arborilor rămași în picioare, iar unele lucrări prezentate chiar la FETEC măsoară exact acest efect.

După o furtună sau un atac de gândaci de scoarță, cartarea digitală ne permite să organizăm mai repede și mai sigur extragerea lemnului afectat, înainte ca lemnul să-și piardă valoarea și dăunătorii să se întindă. Iar trasabilitatea digitală completă dovedește pieței legalitatea lemnului. Așa apărăm reputația lemnului ca material sustenabil.

Nu cred însă că impactul cel mai mare îl va avea un singur dispozitiv, ci integrarea mai multora:

• LiDAR și dronele, pentru planificare: să cunoaștem terenul și arborii înainte să ajungă utilajul;
• senzorii de pe utilaje, care arată în timp real productivitatea, consumul și solicitările;
• sistemele asistate pentru pante mari, cum sunt utilajele cu troliu de asistență și funicularele moderne, pentru că acolo riscurile pentru oameni sunt cele mai mari.

Inteligența artificială va fi stratul care le leagă. Dar ea are nevoie de date bune din teren, iar acele date vin de la operatori.

Ce ne lipsește și ce ar trebui să cercetăm în următorii 5–10 ani

Văd patru obstacole care încetinesc adoptarea: lipsa semnalului în multe parchete, deci instrumente care trebuie să meargă fără internet; costul și amortizarea pentru firmele mici; sisteme care nu comunică între ele și dublează munca; și lipsa de muncitori, mai ales de tineri pregătiți pentru utilaje digitale. Există și un gol în cercetare: avem nevoie de mai multe studii în păduri amestecate de foioase și în sisteme apropiate de natură, nu doar în tăieri rase de rășinoase.

De aceea, am propus cinci priorități de cercetare:

1. tehnologii adaptate terenului înclinat și pădurilor amestecate, gospodărite apropiat de natură;
2. factorul uman: siguranță, ergonomie și formarea operatorului digital;
3. standarde deschise pentru date și reguli clare despre cine le folosește, ca firmele să aibă încredere în sistemele pe care le alimentează;
4. evaluări economice pentru operatorii mici și mijlocii, nu doar studii de performanță tehnică;
5. laboratoare vii: parchete reale în care cercetarea și industria testează soluțiile împreună.

Cercetarea și practica, la aceeași masă

Miercuri, 14 octombrie, participanții la FETEC 2026 văd un astfel de șantier la Azuga, cu sisteme de recoltare a lemnului în lucru.

Operațiunile forestiere inteligente nu înseamnă să înlocuim oamenii cu mașini, ci să le dăm oamenilor unelte mai bune. Le putem construi doar împreună: cercetarea, care aduce argumentul științific, și practica, care știe ce funcționează în pădure.