Sunt lucruri care nu așteaptă comunicate sau ordine de sus. Sunt momente în care nu întrebi „cine e vinovat?”, ci „unde e nevoie?”. Așa a fost la Broșteni.
În diminețile grele de după viitură, înainte ca presa să relateze și autoritățile să reacționeze, primii care au intervenit au fost forestierii. Cu utilaje grele, cu oameni hotărâți, cu resurse mobilizate în timp record. Fără aplauze. Fără condiții. Cu un singur gând: să ajute.
Am fost acolo din prima zi. Am văzut oameni care traversau râuri umflate cu mașinile de teren, care refăceau drumuri de acces, care încărcau, curățau, ridicau. Fără să ceară ceva în schimb. O breaslă care a răspuns prin fapte, nu prin reacții defensive. O breaslă care a arătat că poate construi – nu doar exploata.
Într-un timp record, resturile de lemn aduse de ape au fost adunate și depozitate în locul indicat de primărie. Vor fi tocate și îndepărtate – cu aceeași responsabilitate cu care au fost strânse. Pentru că fiecare acțiune contează.
Broșteniul nu este doar un oraș de munte. Este o comunitate legată organic de pădure, de lemn și de tot ce înseamnă muncă grea, făcută cu capul sus. Aici, pădurea nu este doar o resursă – este viață. Este încălzirea iarna, este acoperișul, este materia primă pentru munca de zi cu zi.
Reconstrucția nu va fi ușoară. Dar există o temelie solidă: oameni care nu se dau la o parte. Forestierii din zonă au demonstrat că sunt parte din comunitate. Că au voință, mijloace și responsabilitate.
Fac un apel deschis către autoritățile centrale: infrastructura rutieră și rețelele electrice trebuie refăcute urgent. Economia locală are nevoie de drumuri, energie, acces. Pe 25 ale lunii, statul așteaptă taxe și impozite. Angajații așteaptă salarii. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, afacerile locale trebuie să reînceapă.
Estimarea făcută de autoritățile locale: 80 de milioane de euro. Nu este o povară – este o investiție în viața unei comunități care nu a stat cu mâna întinsă, ci a acționat cu demnitate.
Le mulțumesc tuturor celor implicați: forestierilor, operatorilor, angajaților, voluntarilor. Ați dovedit că pădurea nu este doar un fond forestier – este un fundament uman. Că lemnul nu este doar buștean – este punte între oameni, între generații, între speranță și refacere.
Broșteniul a trecut printr-o încercare dură. Dar cu solidaritate, pricepere și respect, reconstrucția devine posibilă.
Dragi români, într-o țară în care prea des ne întrebăm „cine e vinovat?”, forestierii aleg să întrebe: „cu ce putem ajuta?”
Editorialul a fost publicat pe: https://asfor.ro/2025/08/03/brosteni-lectia-unei-bresle-care-nu-da-inapoi/