Lecția de la Graz: Cum poate România să rezolve sărăcia energetică după modelul austriac
La Conferința Central Europeană a Biomasei, desfășurată săptămâna trecută la Graz, am descoperit cum arată o politică publică eficientă pentru […]
La Conferința Central Europeană a Biomasei, desfășurată săptămâna trecută la Graz, am descoperit cum arată o politică publică eficientă pentru […]
Europa ignoră „carbonul invizibil”: emisiile evitate când înlocuim betonul cu lemn. Această eroare de calcul penalizează România, deși standardul ISO 13391 ne validează poziția. Paradoxal, intern ne sabotăm taxând pădurile tinere. Soluția? Trecerea urgentă de la simplă conservare la o industrie a produselor durabile care stochează carbonul real.
România sparge falsa dilemă „drujbă vs. muzeu” prin bioeconomie. Nu mai exportăm materie primă ieftină, ci creăm valoare prin procesare avansată, turism și securitate energetică. Această strategie salvează simultan industria și natura, transformând pădurea din simplă resursă în cel mai valoros activ economic național.
România trebuie să treacă de la „dictatura estimării” la precizia tehnologică. Implementarea Punctelor Obligatorii de Măsurare (POM) și reforma Romsilva sunt singurele soluții pentru a elimina subiectivismul și suspiciunile. Digitalizarea reală nu este doar tehnică, ci o formă de respect pentru munca grea a forestierilor, redând demnitatea și încrederea în sectorul național.
Avem de ales: o pădure abandonată sau una care susține 3,5% din PIB. Pentru 2026, propun 4 priorități clare: Rabla pentru sobe, infrastructură critică, tehnologizare și 30% lemn în construcții. Este momentul „Reconstrucției Inteligente”, al deblocării amenajamentelor și al digitalizării reale pentru un sector forestier sustenabil.
Articolul este o pledoarie fermă pentru înlocuirea metodelor silvice învechite, bazate pe estimări și norme din anii ’50, cu precizia tehnologiei. Digitalizarea, validată deja prin succesul SUMAL, elimină subiectivismul și „zonele gri” din administrarea pădurilor. Este un apel asumat la transparență: trecerea obligatorie de la probabilitate statistică la certitudine digitală.
O alianță istorică între ASFOR, Google, Ministerul Mediului și Politehnica București redefinește silvicultura la ZebraHack 3.0. Editorialul președintelui ASFOR, Ciprian Muscă, anunță sfârșitul „dictaturii estimării”. Soluția propusă este tehnologică: dezvoltarea Punctelor Obligatorii de Măsurare (POM) – trecerea de la aproximație la precizie absolută (AI, LIDAR) pentru transparența totală a pădurilor României.
ASFOR propune Managementul Forestier Strategic și Digitalizat (2025–2040): un proiect de țară pe 15 ani. Stabilitate prin lege, esențială pentru a atrage investiții în sectorul forestier și a susține lemnul din construcții. Gestionarea profesionistă, nu emoțională, va transforma România într-o putere sustenabilă-digitală și predictibilă.
FRA 2025: România, Farul Verde al Europei, se autosabotează. Cu 412 milioane de tone biomasă în creștere, Guvernul ignoră potențialul, lăsând sectorul de 3,6 mld. euro să sângereze. Soluția este Legea Lemnului, care impune 25% lemn în construcțiile publice. ASFOR cere acțiune imediată pentru reindustrializare, nu măsuri silvice!
După tragedia din Rahova, ASFOR cere reluarea „Rabla pentru Sobe”, blocat în iunie 2025. Biomasa forestieră – sigură, regenerabilă – salvează 3,5 milioane de gospodării rurale de riscurile gazului precar. Subvenții de 10.000 lei reduc accidente și poluare. Modele de succes: microcentrale la Cheile Grădiștei și Sfântu Gheorghe. Securitate energetică = vieți protejate.