Există o pudoare aparte a cifrelor. Așezate în serii statistice, ele rămân imune la retorica din piața publică — dar numai pentru cititorul care le parcurge cu metodă. Publicația INS „Statistica activităților din silvicultură în anul 2025″ acoperă patru cercetări exhaustive (Silv. 1–4), adresate tuturor structurilor silvice care administrează fond forestier sau asigură servicii silvice. Ce urmează este o lectură tehnică a acestor serii — pentru silvicultura în 2025, strict în limitele a ceea ce datele susțin.
Fondul forestier: dinamică de bilanț, nu de expansiune
La 31 decembrie 2025, fondul forestier național însuma 6.617 mii ha (27,8% din suprafața țării), față de 6.559 mii ha în 2016 — un plus de circa 58 mii ha pe deceniu, provenit, conform notelor INS, în principal din reamenajări de pășuni împădurite și din introducerea terenurilor degradate în fond forestier, în condițiile Legii nr. 331/2024. Față de 2024, creșterea este de doar ~170 ha: practic un an de stagnare a bilanțului.
O nuanță pe care lectura grăbită o ratează: suprafața pădurilor propriu-zise (6.461 mii ha) a scăzut cu cca. 1,6 mii ha față de 2024 (−0,02%), pe fondul reîncadrărilor din amenajamente — foioasele au câștigat ~4,0 mii ha, rășinoasele au pierdut ~5,6 mii ha. Continuă, deci, eroziunea lentă a ponderii rășinoaselor: de la 30,1% în 2016 la 29,4% în 2025. Pe forme de proprietate, publicul deține 64,4%, privatul 35,6%, cu deriva cunoscută spre privat pe fondul retrocedărilor (35,3% în 2016).
Recolta: 19,41 milioane m³, cu structura pe specii în mișcare
Volumul brut recoltat în 2025 a fost de 19.410 mii m³, cu 771 mii m³ peste 2024 (+4,1%), dar sub maximul seriei — 20.238 mii m³ în 2022. Față de 2016, seria e mai mare cu 12,9%, cu evoluție oscilantă, nu trend.
Pe specii: rășinoase 40,4%, fag 30,8%, stejar 12,5%, diverse tari 10,3%, diverse moi 6%. Merită atenție stejarul: 2.434 mii m³, maximul întregii serii 2016–2025, cu un salt de aproape 25% față de 2024 — o dinamică ce va trebui urmărită în corelație cu starea cvercineelor. Speciile moi, în schimb, ating minimul seriei (1.162 mii m³).
Pe destinații și proveniență: 95,9% din volum a revenit persoanelor juridice atestate; 65,1% s-a recoltat din păduri proprietate publică, 30,1% din proprietate privată, 4,9% din vegetația din afara fondului forestier. Pe categorii de produse: principale 74,3%, secundare 21,8%, igienă 3,9% — cu observația de serie lungă că produsele de igienă au scăzut cu 61,4% față de 2016, semn al unei alte structuri de intervenții decât acum un deceniu.
Tăierile: conservarea domină suprafața, progresivele domină regenerarea
Suprafața totală parcursă cu tăieri a fost de 181.227 ha, în scădere al treilea an consecutiv de la maximul din 2022 (205.629 ha). Structura pe tratamente rămâne stabilă: tăieri de conservare pe 59,7% din suprafață, regenerare în codru pe 38,6% (70.025 ha), crâng 1,6%, substituiri 0,1%.
În interiorul regenerării în codru, tratamentele cu regenerare naturală domină categoric: progresive 59.460 ha (84,9%), grădinărite 5.069 ha, succesive 3.058 ha. Tăierile rase — 2.438 ha, adică 3,5% din regenerarea în codru — sunt la minimul întregii serii, în scădere de la 4.084 ha în 2016. Pentru cine evaluează intensitatea intervențiilor, acesta este indicatorul de urmărit, nu volumul total recoltat.
Regenerarea: 22.990 ha, minimul seriei — un indicator de lucrări, cu context
Lucrările de regenerare au totalizat 22.990 ha, minimul intervalului 2016–2025 (28.456 ha în 2016). Cifra trebuie citită ca indicator de flux: suprafețele regenerate urmează suprafețele parcurse cu tăieri de regenerare, iar acestea au scăzut la rândul lor în ultimii doi ani.
Structura este cea relevantă silvicultural: 14.787 ha regenerări naturale (64,3%) față de 8.203 ha artificiale (35,7%) — ponderea naturalului a urcat cu circa 5 puncte procentuale față de 2016. La artificial, plantațiile acoperă 99,95% (4.103 ha rășinoase, 4.096 ha foioase), semănăturile directe fiind reziduale (4 ha). De consemnat și cele 3.086 ha regenerate pe suprafețe afectate de factori biotici/abiotici — maximul de la introducerea indicatorului în 2021, un semnal indirect despre presiunea acestor factori asupra arboretelor.
Două serii merită urmărite critic. Prima, pozitivă: regenerările pe terenuri din afara fondului forestier au urcat la 954 ha (610 ha în 2016), din care 279 ha împăduriri antierozionale. A doua, descendentă: lucrările de ajutorare a regenerării naturale au scăzut la 11.386,5 ha (18.134 ha în 2016), iar îngrijirea culturilor tinere la 51.792 ha (83.730 ha în 2016). Regenerarea naturală nu este gratuită — se sprijină pe exact aceste lucrări, iar seria lor descrescătoare este, tehnic vorbind, mai importantă decât totalul anual al hectarelor regenerate.
Piața: reașezarea pe picior versus fasonat, cu ambele orizonturi de timp
Vânzările de masă lemnoasă pe picior au urcat la 8.056,4 mii m³ (+15,4% față de 2024), iar cele de masă fasonată au coborât la 4.597,0 mii m³ (−4,3%). Cheresteaua și semifabricatele rămân marginale în portofoliul unităților silvice: 41,0 mii m³, adică 0,3% din volumul vândut.
Onestitatea analitică cere ambele orizonturi. Pe termen scurt, corecția spre pe picior e clară. Pe serie lungă însă, fasonatul aproape s-a dublat față de 2016 (2.302,4 → 4.597,0 mii m³, +99,7%), în timp ce pe picior a scăzut cu 9,7% (8.921,8 → 8.056,4 mii m³): structura vânzărilor s-a mutat de la 79,3/20,4% în 2016 la 63,5/36,2% în 2025. Prețurile medii: 230,1 lei/m³ pe picior (+40,3% față de 2016) și 335,3 lei/m³ la fasonat (+65,2%). Diferența de preț brut nu închide discuția — evaluarea corectă a formulei fasonate se face pe rezultat net, după costurile de exploatare suportate de vânzător. Datele INS nu conțin această marjă netă; concluzia definitivă cere date de cost pe care statistica publică nu le oferă. Anul 2025 arată o corecție, nu un verdict.
Veniturile unităților silvice: corecție de structură, nu de substanță
Cifra de afaceri totală a unităților silvice a scăzut de la 5.264,0 la 4.132,7 milioane lei (−21,5%). Descompunerea arată însă unde s-a produs mișcarea: veniturile din servicii au coborât de la 1.879,5 la 526,9 milioane lei, în timp ce valorificarea masei lemnoase a crescut de la 3.208,8 la 3.419,1 milioane lei (+6,6%). Componenta de bază a activității a avansat; s-a modificat arhitectura veniturilor din servicii. La produsele nelemnoase, evoluțiile sunt mixte: creșteri la fructe de pădure (+70,1%), trufe și ciuperci (+21,4%), carne de vânat (+16,0%); scăderi la puieți valorificați (−23,8%) și semințe forestiere (−20,1%) — ultimele două, serii de urmărit în corelație cu programele de împădurire.
Ce nu spun tabelele
Cifrele anului 2025 descriu un sistem în echilibru dinamic: bilanț de suprafață stabil, recoltă oscilantă în jurul mediei decenale, tratamente dominate de regenerarea naturală, o piață în recalibrare. Nici entuziasmul triumfalist, nici alarmismul nu își găsesc acoperire în aceste serii. Dar statistica înregistrează fluxuri, nu stări: nu ne spune cât de sănătoase sunt arboretele care produc acești metri cubi, nici dacă lucrările de ajutorare aflate în scădere își vor arăta lipsa peste un deceniu. Tabelele consemnează ce am făcut. Ce lasă în urmă vom citi în statisticile de peste douăzeci de ani — iar acesta este, până la urmă, singurul orizont de evaluare pe care silvicultura îl recunoaște.
Datele complete: publicația INS „Statistica activităților din silvicultură în anul 2025″ – https://insse.ro/cms/ro/tags/statistica-activitatilor-din-silvicultura
