Săptămâna Forestierului 2026 este o premieră. Pentru prima dată, Ziua Forestierului nu mai încape într-o singură zi. Între 7 și 11 septembrie, la Azuga și la Cheile Grădiștei, sectorul forestier românesc se adună o săptămână întreagă. Nu ca să se sărbătorească pe sine, ci ca să pună pe masă un argument construit cu date, cu tehnologie și cu oameni.
Am semnat editorialul instituțional pe asfor.ro. Aici, pe pagina mea, vreau să spun același adevăr cu vocea mea de silvicultor. Pentru că cifrele mari devin convingătoare abia atunci când le poți traduce în ceva ce ai ținut în mână.
Metrul cub, unitatea de măsură a încrederii
Raportul Sectorial Integrat ASFOR 2025 este cea mai riguroasă radiografie economică realizată până acum asupra sectorului. Concluziile lui sunt limpezi. Sectorul forestier, de la exploatare la prelucrarea lemnului, generează o contribuție economică totală de aproximativ 61,4 miliarde de lei, circa 3,5% din PIB. Companiile din sector varsă anual la bugetul de stat aproximativ 12,5 miliarde de lei. Și susțin circa 66.700 de locuri de muncă directe, în cea mai mare parte în comunități rurale și montane, acolo unde alternativele economice sunt puține.
Dar cifra care îmi spune cel mai mult este cea mai mică dintre toate. Fiecare metru cub de lemn intrat legal în circuitul economic aduce statului circa 600–650 de lei din impozite, taxe și contribuții. Și generează aproximativ 3.000–3.200 de lei în PIB, pe întregul lanț de valorificare. Fiecare metru cub valorificat legal este un contract implicit între sector și societate. Așa arată încrederea, exprimată într-o unitate pe care o înțelege oricine a ținut în mână un metru de tâmplar.
Tot mai puțini oameni, tot mai multă valoare
Există în aceste date o tendință pe care prefer să o numesc deschis. Numărul celor care lucrează în exploatările forestiere scade de la an la an. Aportul sectorului la PIB crește. Tot mai puțini oameni produc tot mai multă valoare. Este o performanță de productivitate care onorează sectorul. Dar este și un semnal fără echivoc: viitorul acestei meserii se construiește pe tehnologie. Mecanizare avansată, digitalizare, măsurare fără contact, trasabilitate automată. Acestea nu mai sunt opțiuni. Sunt condiția de supraviețuire și de competitivitate a forestierului român.
Tocmai de aceea, Săptămâna Forestierului 2026 este construită în jurul acestui adevăr. Marți, 8 septembrie, în parchetul de exploatare de la Azuga, tehnologia trece proba pădurii adevărate. Proiectul european SINTETIC, finanțat prin Orizont Europa și derulat de ASFOR alături de Universitatea Transilvania din Brașov într-un consorțiu de douăzeci de parteneri, aduce în teren harvester cu senzori biometrici, marcare automată a buștenilor prin RFID și scanare LiDAR. Amprenta digitală a fiecărui buștean poate fi urmărită de la arborele pe picior până la produsul finit. Este răspunsul concret al sectorului la exigențele Regulamentului european privind defrișările (EUDR) și completarea firească a sistemului național SUMAL 2.0. Transparență verificabilă, nu declarativă.
Oamenii, măiestria și dezbaterea
Miercuri, 9 septembrie, vin oamenii în prim-plan. Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici celebrează ceea ce nicio statistică nu poate cuprinde: măiestria profesională. Proba de viteză și precizie a unui fasonator este, în fond, o lecție despre ce înseamnă să lucrezi responsabil cu o resursă vie. Tot miercuri, seminarul dedicat utilajelor forestiere aduce în discuție mecanizarea modernă a exploatării.
Joi, 10 septembrie, sesiunea festivă „Ziua Forestierului” reunește conducerea ASFOR, autoritățile și invitații, într-un moment de bilanț și de asumare a priorităților. După-amiaza, programul curge pe două planuri paralele. În sală, panelul „Traseul biomasei în România – Biomasa până în 2030″ abordează frontal una dintre marile teme ale deceniului: resursele secundare care pot însemna independență energetică pentru mii de comunități, cu condiția unui cadru de reglementare predictibil. Pe teren, participanții testează aplicația Tree Scanner, soluția de măsurare volumetrică direct de pe telefon, dezvoltată în cadrul proiectului SINTETIC. Dezbaterea strategică și tehnologia în mâna forestierului, în același timp, în același loc. Aceasta este imaginea unui sector modern.
Miliardele care așteaptă în lemn
Vineri, 11 septembrie, săptămâna se închide privind exact acolo unde stă cea mai mare parte a potențialului neactivat: seminarul dedicat caselor și construcțiilor din lemn. Aceleași date arată că România lasă nevalorificat un potențial estimat între 10 și 17 miliarde de lei anual. Nu prin tăieri suplimentare, o spun răspicat. Ci prin ceea ce se întâmplă cu lemnul după ce părăsește pădurea. Diferența dintre a exporta cherestea și a exporta o casă pe structură de lemn, o grindă lamelară sau un sistem constructiv certificat este diferența dintre o economie a resursei brute și o economie a inteligenței aplicate resursei.
Europa construiește tot mai mult din lemn, din rațiuni de eficiență energetică și de amprentă de carbon. România are resursa, are tradiția și are, tot mai mult, competențele tehnice. Îi lipsește doar consecvența de a transforma acest avantaj natural într-o industrie de vârf.
Capitalul răbdător nu se administrează în tranșee
Pădurea este cel mai vechi capital răbdător al României. Crește încet, rabdă mult și răsplătește doar pe cei care gândesc în decenii, nu în trimestre. O pădure gestionată durabil susține o industrie puternică. Iar o industrie puternică are toate motivele să protejeze resursa de care depinde. Nu este un paradox. Este singura logică prin care ambele pot dura.
De aceea, la Cheile Grădiștei vor sta la aceeași masă companiile de exploatare și de prelucrare, autoritățile publice, mediul academic, furnizorii de tehnologie și presa. O resursă strategică nu se administrează în tranșee. Se administrează în dialog.
De ce trebuie să vii la Ziua Forestierului
Pentru că tehnologia se vede altfel în pădure decât pe un slide. La Azuga poți sta lângă harvester, poți urmări cum se naște amprenta digitală a unui buștean și poți întreba pe loc ce înseamnă asta pentru firma ta. Nimeni nu îți va prezenta un concept. Îți va arăta un flux care funcționează.
Pentru că deciziile care îți vor modela următorii ani se discută aici, nu în altă parte. Cadrul EUDR, viitorul SUMAL, traseul biomasei până în 2030, piața construcțiilor din lemn. Cei care le pun în aplicare vor fi în aceeași sală cu cei care le suportă consecințele. Este rar. Merită folosit.
Pentru că meseria are nevoie de repere. Concursul fasonatorilor nu este un spectacol. Este demonstrația că precizia, siguranța și respectul pentru resursă se învață unul de la altul, nu din manuale.
Pentru că nimeni nu construiește singur o direcție. Un operator mic din Bucovina, un procesator din Covasna, un cercetător din Brașov și un furnizor de utilaje au, în sfârșit, cinci zile în care vorbesc aceeași limbă. Contactul făcut la Cheile Grădiștei valorează mai mult decât zece e-mailuri trimise în octombrie.
Și pentru că, dacă vrem ca pădurea să fie tratată ca resursă strategică, sectorul trebuie să arate că se poartă ca atare. Prezența ta este parte din acest argument.
Săptămâna Forestierului, 7–11 septembrie 2026, este locul unde dialogul începe cu date și se termină cu direcție.
Vă aștept acolo.
Programul complet este în editorialul publicat pe asfor.ro.
