Antreprenorul modern: De ce am uitat să ne tragem seva la rădăcină
În timp ce lumea postează poze cu sarmale și bradul împodobit, antreprenorul stă în birou, singur, și calculează dacă mai are cu ce plăti salariile în ianuarie.
Am primit un mesaj de la un coleg antreprenor care m-a pus pe gânduri. Spunea așa: „Pentru noi, luna decembrie nu este o sărbătoare. Este un război cu timpul, cu fluxul de numerar și cu propria epuizare.”
Există un mit că patronii „fac bani de sărbători”. Realitatea din teren e că patronii „fac rost de bani” de sărbători, adesea renunțând la propria liniște pentru ca echipa lor să aibă sărbători liniștite.
Antreprenorul e cel care stinge lumina ultimul în fabrică sau la birou și aude doar ecoul pașilor săi în hala goală, cu miros de rumeguș sau de cafea rece. E cel care, deși e cu familia la masă, cu un ochi verifică prognoza meteo și cu celălalt contul bancar.
Dacă te regăsești în aceste rânduri, vreau să știi un lucru: Ceea ce simți este prețul performanței într-un mediu ostil. Și nu ești singur.
Vin dintr-o lume aspră. Lumea forestierilor. O comunitate de oameni căliți, obișnuiți să muncească în ploaie, în viscol, pe pante abrupte, acolo unde mulți nu ar avea curaj nici să urce la pas. Forestierul este, prin definiție, un supraviețuitor. El știe că natura nu negociază.
Dar chiar și în lumea noastră dură, există un adevăr pe care uneori îl uităm, dar pe care pădurea ni-l strigă în fiecare iarnă. Și acest adevăr este valabil pentru orice antreprenor, fie că are un laptop în brațe sau o drujbă în mână.

Lecția Arborelui: Puterea de a sta pe loc
Privește un arbore în inima iernii. La prima vedere, pare învins. Nu are frunze, nu crește, stă nemișcat sub zăpadă și vânt. Dar este el slab? Este el „deprimat”? Nu. Este în cea mai înțeleaptă fază a existenței sale.
Un arbore nu încearcă să înflorească la minus 20 de grade. Nu se luptă să producă, atunci când condițiile nu permit. El face ceva esențial: își trage seva la rădăcină. Își conservă energia vitală în interior, acolo unde nu se vede, pentru a proteja viața. El știe că, pentru a putea crește din nou la primăvară, trebuie să se odihnească acum.
Antreprenorul modern a uitat să își tragă seva la rădăcină
Noi, liderii de business, am ajuns să credem că a te opri este o crimă. Că dacă nu ești „conectat” și „productiv” 365 de zile pe an, pierzi. Ne biciuim singuri când simțim că nu mai putem. Iar când mintea și corpul cedează, numim asta eșec.
Dragi colegi antreprenori, starea voastră de acum nu este un eșec. Este iarna voastră. Este momentul în care organismul vă spune imperativ: „Conservă! Protejează rădăcina!” Rădăcina fiind sănătatea voastră, familia voastră, echilibrul vostru mental.
Vă îndemn să luați exemplul comunității forestiere. Noi știm că după cea mai grea furtună, pădurea rămâne în picioare doar dacă are rădăcini adânci. Un arbore fără rădăcini puternice, oricât de mare ar fi coroana, cade la primul vânt.
Nu lăsați business-ul să vă taie rădăcinile.
Folosiți aceste zile nu pentru a face planuri de atac, ci pentru a vă vindeca.
Închideți telefonul.
Dormiți.
Îmbrățișați-vă copiii fără să vă gândiți la taxe.
Acceptați că sunteți oameni, nu utilaje.
Nu vă vând un optimism fals, ci unul realist: Și totuși, trece. Ianuarie vine, furtuna se potolește, și noi o luăm de la capăt – mai căliți, mai înțelepți.
România are nevoie de antreprenori puternici. Dar puterea nu înseamnă să nu cazi niciodată. Puterea înseamnă să ai înțelepciunea de a te opri, de a te regenera și de a reveni, ca un arbore după o iarnă grea: mai viguros și gata să atingă cerul.
Sărbători cu liniște și rădăcini puternice!

