Inteligența artificială a ajuns și în pădure. La Brașov, în octombrie, România găzduiește una dintre cele mai importante întâlniri mondiale despre tehnologia din silvicultură. O privesc nu ca pe o amenințare la adresa omului din pădure. O privesc ca pe o promisiune făcută timpului.
Am spus-o de multe ori și o repet cu aceeași convingere: silvicultura este, înainte de orice, despre timp. Un arbore pe care îl plantăm astăzi nu ne aparține nouă. El aparține generațiilor care vor umbla prin pădure mult după noi. Această disciplină a răbdării — capitalul răbdător, cum îmi place să o numesc — deosebește pădurea de aproape orice altă activitate.
De aceea fac un exercițiu de luciditate înainte de orice entuziasm. Mă întreb mereu: tehnologia aceasta slujește timpului pădurii sau îl forțează? Răspunsul meu, format în ani de teren, este astăzi limpede. Tehnologia bună nu grăbește pădurea. Ne ajută pe noi, paznicii dintre generații, să o înțelegem mai bine și să o rănim mai puțin.
De ce contează că lumea vine la Brașov
Între 12 și 14 octombrie 2026, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Brașov găzduiește a VII-a ediție a Simpozionului Internațional de Inginerie și Tehnologii Forestiere — FETEC 2026. Evenimentul este organizat alături de Platforma FETEC și de Divizia 3.01 a IUFRO. Sub titlul „Digital Transformation in Forest Engineering 4.0 and Beyond”, la Brașov vin cercetători din Finlanda, Statele Unite, Canada, Japonia și Italia.
Pentru mine, locul nu este un detaliu de protocol. Faptul că o asemenea întâlnire se ține în România este o recunoaștere a școlii noastre de silvicultură. Spun deschis: am obosit să tot fim descriși ca un sector care „rămâne în urmă”. Brașovul 2026 este ocazia să arătăm că suntem parte din conversația care definește pădurea secolului.
Istoria FETEC: de la Bursa, în 2016, până la Brașov, în 2026
FETEC nu este un eveniment apărut peste noapte. În spatele lui stă o comunitate științifică internațională, construită în timp. Platforma FETEC — Forest Engineering and Technologies — este o asociație tehnică non-profit, înființată în 2012, menită să întărească cooperarea dintre cercetătorii din ingineria și exploatările forestiere.
Prima ediție a simpozionului a avut loc în 2016, la Universitatea Tehnică din Bursa, în Turcia, pe tema exploatării și a drumurilor forestiere în zone sensibile ecologic. De atunci, evenimentul a străbătut, ediție după ediție, mai multe țări. În 2024, a cincea ediție a adunat la Ljubljana, în Slovenia, 85 de participanți din 19 țări. În 2025, întâlnirea a ajuns la Seoul, în Coreea de Sud, găzduită de societatea coreeană de inginerie forestieră.
Anul 2026 aduce o premieră. Pentru prima dată, simpozionul se ține în România, la Brașov, găzduit de Universitatea Transilvania, între 12 și 14 octombrie. Este a VII-a ediție a unei serii care a legat, în zece ani, Asia și Europa. Comunitatea FETEC este strâns legată de IUFRO, marea uniune internațională a cercetării forestiere, și de grupul dedicat recoltării și transportului. Tot din acest ecosistem vine și European Journal of Forest Engineering, revista în care vor fi propuse spre publicare lucrările de la Brașov.
Pentru mine, faptul că o serie pornită în 2016 ajunge în 2026 la noi nu e o întâmplare. Este rodul unei munci de ani de zile. Cercetătorii români au fost prezenți în această comunitate încă de la început.
Profesorul Stelian Alexandru Borz, omul care aduce FETEC în România
Niciun eveniment de acest calibru nu se naște singur. În spatele lui stă, de regulă, un om care își asumă responsabilitatea. La Brașov, acel om este profesorul Stelian Alexandru Borz. El conduce comitetul de organizare al FETEC 2026.
Pentru cine nu îl cunoaște, dau câteva repere. Profesorul Borz predă la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania din Brașov, în departamentul de exploatări forestiere, amenajarea pădurilor și măsurători terestre. Este o figură recunoscută în comunitatea internațională de profil și deține funcții în structurile IUFRO.
Ce mă face să îl prețuiesc nu este doar titlul. Este direcția cercetării lui. Profesorul Borz lucrează exact pe temele care definesc viitorul meseriei: tehnologia recoltării lemnului, știința muncii și optimizarea sistemelor de exploatare. Iar în ultimii ani munca lui a intrat adânc în zona pe care o discutăm aici. A folosit scanarea LiDAR și norii de puncte 3D pentru a estima volumul de lemn, dar și inteligența artificială pentru a interpreta datele din operațiunile forestiere.
Cu alte cuvinte, omul care aduce FETEC în România nu privește digitalizarea de la distanță. O practică. Iar asta îmi dă încredere. La Brașov nu vom avea discuții rupte de realitate, ci soluții testate în teren.
Spun deschis: găzduirea unui asemenea eveniment este și o recunoaștere a școlii românești de silvicultură, și un efort al celor care au crezut că merităm să fim gazde, nu doar invitați. Le sunt recunoscător pentru asta.
Ce înseamnă, pe înțelesul meu, „Forest Engineering 4.0″
Nu îmi place jargonul de dragul jargonului. Așa că prefer să traduc. „Pădurea inteligentă” nu este o pădure de roboți. Este o pădure pe care o cunoaștem, înainte de a o atinge, mai bine ca oricând.
Înseamnă gemeni digitali — copii virtuale ale arboretelor, în care simulăm o lucrare înainte ca primul utilaj să intre în teren. Înseamnă scanare LiDAR și drone, care ne spun cu precizie volumul și starea fiecărui arbore. Înseamnă drumuri forestiere monitorizate digital, pentru rute mai scurte și o amprentă de carbon mai mică. Și înseamnă utilaje moderne, care lucrează cu impact minim asupra solului și cu siguranță mult mai mare pentru oameni.
Partea „dincolo de 4.0″ mă interesează cel mai mult. Acolo, tehnologia nu mai este doar un instrument de productivitate. Devine un garant al rezilienței climatice și al demnității muncii. Iar asta ne readuce, inevitabil, la om.
Inteligența artificială nu scoate omul din pădure — îi dă precizie
Inteligența artificială nu îl va înlocui pe forestier. Îi va da, în sfârșit, instrumente pe măsura responsabilității pe care o duce pe umeri.
Aceasta este fraza pe care o asum fără ezitare. Mi se pare că teama că „roboții ne vor lua locul” pornește dintr-o neînțelegere. Operatorul de utilaj nu dispare. El lucrează în siguranță deplină, ghidat de sisteme care îl ajută să nu greșească. Nu mai tăiem pe presupuneri; știm exact, dinainte, ce și cât. Nu mai degradăm solul din neatenție; îl protejăm prin proiectare.
Pot confirma, din ce văd la companiile serioase din România, că procesul a început deja. S-a investit masiv în utilaje moderne și prietenoase cu mediul. Iar oamenii din teren înțeleg adesea mai repede decât birocrația valoarea unei lucrări făcute cu precizie. Digitalizarea înseamnă, pentru mine, trei lucruri: transparență, eficiență și respect pentru natură. Nu e o trădare a tradiției silvice. Este forma ei matură.
Presiunea asupra pădurii e reală. Răspunsul nu poate fi naivitatea
Trăim vremuri în care pădurea este împinsă din toate direcțiile. Ni se cere, în același timp, să protejăm biodiversitatea, să combatem schimbările climatice și să asigurăm resursa de lemn sustenabilă. Aceste cerințe par contradictorii doar dacă le privim cu unelte vechi. Cu tehnologie de precizie, ele pot fi împăcate.
De aceea cred că adevărata miză a unei întâlniri ca FETEC nu este să admirăm prototipuri. Este să scurtăm distanța dintre amfiteatru și parchet. O tehnologie care rămâne în reviste indexate nu a salvat încă niciun sol. Una care ajunge în pădure, da.
Ce voi urmări, personal, la Brașov
Mă voi uita la trei lucruri. Primul: cât de aplicabile sunt soluțiile pentru terenul românesc, cu pantele și oamenii noștri. Al doilea: cum facem ca aceste instrumente să nu rămână privilegiul câtorva, ci să devină accesibile întregului sector. Al treilea, poate cel mai important: cum păstrăm măsura în toată această accelerare.
Pentru că, până la urmă, despre asta este vorba. Putem scana fiecare arbore. Putem modela fiecare regenerare. Putem optimiza fiecare drum. Dar judecata, responsabilitatea și răbdarea rămân umane. Inteligența artificială ne dă ochi mai buni. Direcția rămâne a noastră.
Iar dacă mă întrebați dacă privesc cu îngrijorare momentul în care algoritmul intră în pădure, vă răspund sincer: nu. Îl privesc ca pe cea mai bună veste pe care silvicultura românească a primit-o de multă vreme. Cu o singură condiție — să rămânem, și de aici înainte, paznici buni ai timpului.
Pe scurt — FETEC 2026
Simpozionul Internațional de Inginerie și Tehnologii Forestiere, ediția a VII-a, are loc între 12 și 14 octombrie 2026 la Universitatea Transilvania din Brașov (Aula „Sergiu T. Chiriacescu”). Chair: prof. dr. Stelian Alexandru Borz. Termen pentru rezumate: 20 iulie 2026.
