Cazinoul Băilor din Vatra Dornei și-a regăsit vocea. Romanian Guitar Quartet a adus „Anotimpurile” lui Vivaldi într-o transcripție inedită pentru patru chitare clasice, în dialog cu lucrări contemporane și bandă electronică. O seară în care patrimoniul restaurat a demonstrat că nu e muzeu încremenit, ci organism viu, dăruit comunității.
Ecoul lemnului reînviat Citește mai mult »
La prima ediție a concursului „Comorile Călimanilor”, 187 de elevi din patru județe au pictat tradițiile montane direct pe lemn, la Poiana Stampei. Susținut de ASFOR și partenerii săi, proiectul educă tinerii prin artă și natură. De 1 Iunie, Ciprian Muscă le urează copiilor „La mulți ani!”, numindu-i adevăratele comori ale viitorului.
Ieri am avut onoarea de a participa la un moment de referință pentru comunitatea științifică din România: aniversarea a 20 de ani de activitate a Centrului de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS), din cadrul Academiei Române. Dincolo de festivitatea firească, această întâlnire a fost un prilej de reflecție asupra modului
Știința și Pădurea: 20 de ani de cercetare la Academia Română Citește mai mult »
Recent, am încheiat simbolic „Luna Pădurii” 2026 cu un proiect care mi-a mers la suflet: „Pădurea Copiilor”. Am fost în Poiana Stampei, Dorna Candrenilor și Șarul Dornei, alături de rangerii Parcului Național Călimani, pentru a planta ultimii puieți dintr-o serie de peste 1.000, distribuiți în 9 școli din Carpații Orientali. Dar, așa cum le-am spus
Lecția Laricelui: Dincolo de cifre, construim caractere Citește mai mult »
De Ziua Pădurilor, la Academia Română, ASFOR a lansat o strategie pentru bioeconomia națională. Dr. Ciprian Muscă a propus patru direcții: tranziție industrială spre CLT, folosirea lemnului în construcții publice, independență energetică prin programul „1 Sat – 1 MW” și eficiență prin „Rabla pentru sobe”, transformând pădurea în motor economic durabil.
Sectorul forestier se confruntă cu o „policriză” complexă, definită prin suprapunerea crizelor climatice, sanitare și economice. Se propune tranziția către o bioeconomie inteligentă, bazată pe „gestiune agilă” și valorificarea strategică a biomasei. Succesul depinde de echilibrarea producției cu biodiversitatea și de colaborarea directă între cercetători și practicieni.
Avem de ales: o pădure abandonată sau una care susține 3,5% din PIB. Pentru 2026, propun 4 priorități clare: Rabla pentru sobe, infrastructură critică, tehnologizare și 30% lemn în construcții. Este momentul „Reconstrucției Inteligente”, al deblocării amenajamentelor și al digitalizării reale pentru un sector forestier sustenabil.
O alianță istorică între ASFOR, Google, Ministerul Mediului și Politehnica București redefinește silvicultura la ZebraHack 3.0. Editorialul președintelui ASFOR, Ciprian Muscă, anunță sfârșitul „dictaturii estimării”. Soluția propusă este tehnologică: dezvoltarea Punctelor Obligatorii de Măsurare (POM) – trecerea de la aproximație la precizie absolută (AI, LIDAR) pentru transparența totală a pădurilor României.
ForestMania.ro: Domnule Muscă, ca președinte ASFOR, sunteți coorganizator al Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri de la Miercurea-Ciuc. Cât de important este acest eveniment pentru sectorul silvic din România? Ciprian-Dumitru Muscă: Această conferință este un moment crucial pentru toți cei implicați în domeniul silviculturii. Ne oferă ocazia să analizăm provocările actuale, să identificăm soluții eficiente și să
Pe 1 martie 2025, președintele Donald Trump a ordonat Departamentului Comerțului din SUA să inițieze o investigație în baza Secțiunii 232 privind impactul importurilor de lemn asupra securității naționale. Scopul acestei măsuri este de a determina dacă importurile de lemn din țări precum Canada, Germania și Brazilia afectează negativ economia americană și securitatea națională prin
