L-am invitat pe Jakob Wyssen, conducătorul casei elvețiene care a inventat macaraua pe cablu, la Ziua Forestierului 2026. Nu e protocol. E o amintire pe care o datorăm Carpaților: am avut aproape o mie de funiculare, azi le numărăm cu greu. Legea le dă prioritate la munte. Practica a uitat.
Jakob Wyssen VINE la Ziua Forestierului: lemnul poate trece prin aer Citește mai mult »
Săptămâna Forestierului 2026 aduce, între 7 și 11 septembrie, la Azuga și Cheile Grădiștei, argumentul economic al sectorului forestier: 61,4 miliarde de lei contribuție totală, trasabilitate digitală testată în parchet, dezbaterea biomasei până în 2030 și un potențial de 10–17 miliarde de lei. Plus cinci motive pentru care trebuie să vii.
La Snagov, în 1995, politica a decis și societatea a urmat. La Neptun, treizeci de ani mai târziu, raportul s-a inversat: patronate, sindicate, universități și academii au convocat clasa politică și au formulat împreună agenda. Valoarea documentului nu stă în cereri, ci în identitatea celor care le semnează.
Forumul de la Neptun: treizeci de ani în care direcția s-a inversat Citește mai mult »
O lectură tehnică a publicației INS despre silvicultura anului 2025: bilanțul fondului forestier, recolta de 19,41 milioane m³ pe specii și tratamente, regenerarea la minimul seriei, reașezarea pieței între pe picior și fasonat, veniturile sectorului. Ce susțin seriile statistice, ce nuanțe ascund și ce nu pot spune tabelele.
Silvicultura în 2025, citită din tabele: ce arată și ce nu arată datele INS Citește mai mult »
România traversează un august de criză: Dunărea la minim istoric, reactoarele de la Cernavodă oprite, guvern interimar, economie în contracție. Editorialul propune reflexul gospodarului în locul așteptării pasive — inventar lucid, capacități energetice reglabile, păduri tratate ca infrastructură hidrologică, răspundere personală. Nu ideologii, ci fapte măsurabile și disciplina timpului.
Gospodarul nu cere ploaie. Își repară acoperișul. Citește mai mult »
Legea motorinei fără acciză, aflată la Senat, scutește agricultura și piscicultura, dar omite silvicultura — deși directiva europeană le tratează identic. Ca președinte ASFOR, am transmis nouă amendamente și un memoriu Președintelui Senatului. Nu cerem o facilitate nouă, ci coerență cu norma din care textul a fost deja construit.
Motorina din pădure: de ce am depus amendamente la Senat Citește mai mult »
Pădurea României crește mai repede decât o folosim. Peste 17 milioane de metri cubi de lemn mor anual, iar carbonul acumulat în decenii se pierde în atmosferă. Nordicii au înțeles că protecția reală nu înseamnă abandon, ci gestiune. Rostul arborelui se măsoară în timp lung, nu în panici de moment.
Rostul arborelui și orbirea clipei Citește mai mult »
Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire a fost prezentată public drept o interdicție a lemnului de foc. Textul spune altceva. Problema reală nu este interdicția, ci finanțarea: mecanismul propus repetă, la scară națională și cu termen 2030, un program deja aprobat prin ordin de ministru și rămas neoperaționalizat.
Focul din vetre și fumul din discursuri Citește mai mult »
Guvernul a adoptat Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Am citit-o integral. Restricțiile pentru păduri au cifre și au date. Compensațiile au verbe la infinitiv. Scriu despre ce se schimbă în parcurile naționale, despre cine suportă costul conservării și despre cele trei lucruri pe care le voi urmări până în 2030.
Strategia biodiversității și pădurile: cinci ani care se vor vedea peste o sută Citește mai mult »
Anexa nr. 1 la Codul silvic definește prejudiciul ca fiind pierderea care nu depinde de producerea unei pagube. De acolo pornește totul: trei noțiuni care nu se potrivesc, un coeficient care decide între amendă și dosar penal și un prag de 3% invizibil. O lege scrisă prost produce vinovați cu regularitate.
Prejudiciul care nu depinde de pagubă Citește mai mult »
