Investițiile străine directe au scăzut cu 82% în primul semestru din 2026, la 669 de milioane de euro. Explicațiile tehnice ale BNR sunt corecte, dar problema de fond o descria deja un ziar din 1908: preferința pentru sigur în locul riscului. Instrumentele de finanțare există astăzi. Curajul antreprenorial rămâne resursa rară.
669 de milioane și o veche obișnuință Citește mai mult »
Datele INS pentru semestrul I 2026 arată o economie în două viteze: producția industrială a scăzut cu 3,3%, comerțul cu amănuntul cu 5,6%, în timp ce construcțiile au crescut cu peste 12%. Analizez ce înseamnă acest dezechilibru pentru baza productivă a României și de ce costurile rămân problema centrală.
O economie în două viteze: șantierele duduie, fabricile frânează Citește mai mult »
La Snagov, în 1995, politica a decis și societatea a urmat. La Neptun, treizeci de ani mai târziu, raportul s-a inversat: patronate, sindicate, universități și academii au convocat clasa politică și au formulat împreună agenda. Valoarea documentului nu stă în cereri, ci în identitatea celor care le semnează.
Forumul de la Neptun: treizeci de ani în care direcția s-a inversat Citește mai mult »
România traversează un august de criză: Dunărea la minim istoric, reactoarele de la Cernavodă oprite, guvern interimar, economie în contracție. Editorialul propune reflexul gospodarului în locul așteptării pasive — inventar lucid, capacități energetice reglabile, păduri tratate ca infrastructură hidrologică, răspundere personală. Nu ideologii, ci fapte măsurabile și disciplina timpului.
Gospodarul nu cere ploaie. Își repară acoperișul. Citește mai mult »
Legea motorinei fără acciză, aflată la Senat, scutește agricultura și piscicultura, dar omite silvicultura — deși directiva europeană le tratează identic. Ca președinte ASFOR, am transmis nouă amendamente și un memoriu Președintelui Senatului. Nu cerem o facilitate nouă, ci coerență cu norma din care textul a fost deja construit.
Motorina din pădure: de ce am depus amendamente la Senat Citește mai mult »
Carburanții s-au scumpit în România cu 23,1% într-un an — de zece ori mai mult decât în Ungaria. Iar luna iulie a demonstrat pe viu teza: acciza a revenit la 1 iulie, motorina a trecut de 10 lei, apoi Parlamentul a legiferat acciza dinamică. Etajul intern al prețului se construiește acasă.
România are cea mai mare inflație din UE: 9,2% în iunie 2026, de peste trei ori media europeană, iar indicele național arată 10,4%. O analiză a traiectoriei, a cauzelor interne și a motivelor pentru care detensionarea nu e încă o victorie.
Inflația României rămâne cea mai mare din UE. Anatomia unui record nedorit Citește mai mult »
România conduce UE la creșterea veniturilor din taxe de mediu, cu 21,7% în 2024. Structura arată însă altceva: aproape trei sferturi din bani vin din accizele pe energie. Într-o economie cu inflație record și venituri sub media europeană, recordul reflectă scumpirile, nu o cotitură ecologică. O cifră care cere citită de două ori.
Taxe de mediu: un record care nu vorbește despre mediu Citește mai mult »
Salariul real a scăzut cu 6,9% în mai 2026, iar România are cea mai mare inflație din UE. Cine susține bugetul!? stimulente inversate, birocrație și de ce avem nevoie de fabrici, nu de promisiuni.
Cine plătește, de fapt, factura statului român Citește mai mult »
Taxarea muncii în România atinge 41,5% din salariul brut, cea mai mare pondere din UE. Analiză a mecanismului, a paradoxului colectării și a ce primim înapoi.
Taxarea muncii: România, pe primul loc într-un clasament pe care nu-l vrea nimeni Citește mai mult »
