Lanțul forestier românesc a pierdut peste 7.000 de angajați în cinci ani, ajungând la 66.688 în 2025. Mecanizarea explică doar o parte. Restul e migrație, vârstă, salarii sub nivelul riscului și o imagine publică ostilă. Concursul fasonatorilor de la Azuga a arătat ce pierdem. Soluția: specializare, implicarea firmelor, prezență în fața tinerilor.
Deficitul de forestieri: o resursă strategică fără oameni Citește mai mult »
Lemnul încălzește 3,5 milioane de gospodării, construiește, ambalează și stochează carbon, dar nu apare ca resursă strategică în nicio strategie națională pe termen lung. La Ziua Forestierului am cerut reguli stabile, un loc în planificare și șase măsuri concrete, susținute cu cifre. Tăcerea din jurul lemnului nu e o întâmplare, e o arhitectură.
L-am invitat pe Jakob Wyssen, conducătorul casei elvețiene care a inventat macaraua pe cablu, la Ziua Forestierului 2026. Nu e protocol. E o amintire pe care o datorăm Carpaților: am avut aproape o mie de funiculare, azi le numărăm cu greu. Legea le dă prioritate la munte. Practica a uitat.
Jakob Wyssen VINE la Ziua Forestierului: lemnul poate trece prin aer Citește mai mult »
Săptămâna Forestierului 2026 aduce, între 7 și 11 septembrie, la Azuga și Cheile Grădiștei, argumentul economic al sectorului forestier: 61,4 miliarde de lei contribuție totală, trasabilitate digitală testată în parchet, dezbaterea biomasei până în 2030 și un potențial de 10–17 miliarde de lei. Plus cinci motive pentru care trebuie să vii.
Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire a fost prezentată public drept o interdicție a lemnului de foc. Textul spune altceva. Problema reală nu este interdicția, ci finanțarea: mecanismul propus repetă, la scară națională și cu termen 2030, un program deja aprobat prin ordin de ministru și rămas neoperaționalizat.
Focul din vetre și fumul din discursuri Citește mai mult »
Industria lemnului arată o economie care nu-și valorifică resursa: prelucrarea crește, dar mobila scade cu 18%. Paradoxul și soluția DR-24.
Industria lemnului, termometrul economiei reale Citește mai mult »
Modernitatea grăbită a înlocuit căldura lemnului cu rigiditatea betonului, uitând că civilizația noastră s-a născut la umbra codrului. Construcțiile pe structură de lemn nu mai sunt o nișă, ci alternativa matură: stochează carbon, reduc costurile energetice și ne reamintesc că silvicultura este, până la urmă, despre TIMP.
Construcții pe structură de lemn: memoria pădurii și logica cimentului Citește mai mult »
Acest editorial pleacă de la un fapt simplu, aproape banal în aparență: două utilaje care lucrează pe aceeași coamă de deal românesc sunt tratate diferit de codul fiscal. Tractorul agricol beneficiază de o rambursare care reduce acciza la minimul european. Utilajul forestier plătește acciza integrală. Diferența se ridică, în 2026, la aproximativ 2,7 lei per
Articolul analizează contextul global al industriei forestiere în 2026, subliniind declinul Rusiei și potențialul Europei de Est. Ciprian Muscă pledează pentru modelul finlandez de predictibilitate și management activ, criticând birocrația românească. Concluzia este că utilizarea sustenabilă a lemnului este vitală pentru economia verde, securitatea regională și reconstrucția Ucrainei.
Ecuația lemnului într-o lume fără busolă Citește mai mult »
